Românii din diaspora îți arată de ce nu sunt „cerșetori, hoți și prostituate”

Astea sunt doar câteva dintre mesajele trimise de românii din diaspora care au plecat din țară să fure și să cerșească, după cum li s-a tot dus vorba în România lui PSD. În 2015, Ioan Rus, ministrul Transporturilor din guvernul Ponta, era supărat rău pe românii care muncesc în afară și pe copiii care rămân acasă și „de banii ăștia, se fac golani, iar nevasta curvă”. Retorica asta continuă și azi, când diaspora românească sau o parte din ea se îndreaptă spre țară pentru protestul anti-PSD din 10 august.

Aceeași diasporă care, în 2014, a stat ore în șir la coadă pentru a vota împotriva lui Ponta. Cu bune și rele, ei sunt românii din afară: vreo 3,4 milioane plecați doar în ultimii zece ani.

Protestul diasporei s-a anunțat de mult timp, însă, până de curând, n-avea prea multe șanse de izbândă. E o perioada de concedii, oamenii și-au cam pierdut interesul pentru proteste, au obosit efectiv să lupte-n stradă ca apoi să fie sfidați.

Între timp, însă, PSD a reușit alte chestii care să enerveze tot mai mulți români.

Fix când lumea începuse să se sature de valul ăsta cu „MUIE PSD”, Poliția Română l-a sabotat pe băiatul cu plăcuțe personalizate, iar înjurătura care-i unește pe români a devenit din nou populară.

Cam același lucru s-a întâmplat și cu protestul din 10 august care este disputat de tot felul de falși organizatori, ba pesediști (Emanuel Cioacă, președintele Federației Românilor de Pretutindeni), ba nebuni care apar la Antena 3 și cer „flăcări, fum și sânge pe străzi”. Ieri, FRD anunța că nu mai face niciun protest, că Emanuel n-a putut să vină din Londra să-și ridice hârtia semnată și ștampilată care îi autoriza mitingul, așa că a lăsat-o baltă. Dar nici Emanuel Cioacă, nici Ovidiu Grosu nu sunt organizatorii oficiali ai acestui protest - ba din contră, românii din diaspora se dezic de ei, în grupurile de Facebook cu emigranți.

Tot din străinătate, în timp ce românii s-au pus în mișcare să vină acasă, alții au început să-i insulte. E cazul doamnei profesoare Alina Mungiu-Pippidi care, din turnul de fildeș nemțesc, a scris într-un editorial că organizarea și discuțiile diasporei în legătură cu manifestația sunt „de mahala”, știi tu, pentru că nu-i frumos să vii cu cuvinte urâte de tip „muie”. Deși, nah, Liiceanu e de altă părere. De asemenea, referitor la românii din diaspora, Pippidi a mai folosit și cuvântul „lumpen”, care reprezintă „proletariatul compus din haimanale și escroci, din persoane fără conștiință de clasă”. Sunt multe de discutat despre editorialul ăsta, dar esențialul e că diaspora românească înseamnă o adunătură de țărani și hoți care circulă cu low cost.

Alt exemplu este Șeful Inspectoratului Județean în Construcții Vrancea care a zis că „10 august, cea mai mare sărbătoare europeană. Se golește Europa de Cerșetori, Hoţi şi Curve din România”. Pentru că cei care muncesc nu vin la mitinguri, înțelegi? Mă rog, hateri de genul au fost mulți și, spre ghinionul lor, insultele astea nu au făcut decât să-i provoace și mai tare pe cei plecați.

E și mai absurd să faci asemenea declarații despre românii care muncesc pe afară când stai să te gândești că România este țara cu cea mai ridicată rată de emigrare, după Siria, și noi n-avem vreun război care să ne alunge de pe la casele noastre.

Toate statisticile despre migrație sunt triste, însă, cea mai bună imagine ți-o faci după ce vezi părerile celor care muncesc pe afară. Drept răspuns la toate declarațiile astea, pe grupul Diaspora Europeană de pe Facebook românii îți arată cum „fură” și „cerșesc” prin Europa de ani de zile. Îți las câteva din poveștile lor, ca să vezi de ce ești ultimul om dacă-i înjuri.

Fata asta povestește că este plecată de opt ani. Este o mamă tânără și a reușit să primească un job acolo, după ce a făcut un curs de tăiat carne. A muncit de mică și este recunoscătoare pentru sprijinul pe care l-a primit în Spania, deși ar fi preferat să facă toate astea în România.

A plecat din România de aproximativ doi ani, iar de un an jumătate lucrează în Anglia. A avut mai multe joburi în tot acest timp și acum este „customer service” la o companie de transport feroviar. Urează clasicul „muie PSD” și anunță că va participa la protest.

Locuiește de șase ani în Anglia, are diplomă de asistent medical generalist și este senior care assistant. Adică muncește 12 ore pe zi la un azil de bătrâni. Viața nu o fi cea mai frumoasă pentru omul ăsta, dar îi dă înainte.

Nu a intrat în prea multe detalii, dar și el vrea să arate cârcotașilor că lucrează șase-șapte zile pe săptămână, 12-14 ore pe zi. Știi tu, ca un adevărat hoț care a plecat din România ca să fure.

Femeia povestește că e plecată de mult timp din România. A început cu Spania unde a cules fructe în condiții grele. Amintește de lucrarea de licență obținută în România și care acum stă și adună praf, pentru că nu-i folosește la absolut nimic. Claudia îi bate obrazul Alinei Mungiu Pippidi, pentru că nu știe ce înseamnă o asemenea viață, să muncești joburi solicitante ca să poți întreține atât familia de lângă tine, cât și pe cei din România care o duc rău. Acum, Claudia muncește în Olanda.

Și Cătălin este unul dintre oamenii care a plecat de acasă pentru a câștiga mai mulți bani și, evident, pentru un trai mai bun. Ca mulți alți români, și-ar dori să vină înapoi acasă, dar nici povestea lui nu este una atât de ușoară.

Roxana a terminat o facultate în domeniul artelor și design-ului ambiental, are master în grafică publicitară, dar cu toate acestea i-a fost greu să pună pe picioare propria afacere, în România. A încercat, a printat căni și tricouri „la foc automat”, însă banii ei se duceau la stat. A plecat în Anglia unde a lucrat la un azil ca health care assistant, adică a avut grijă de bătrâni. Într-un final a reușit să-și urmeze visul, lucru care nu a fost posibil în România.

Grupul Diaspora Europeană de pe Facebook este plin de astfel de povești. Sunt un răspuns la tot trendul ăsta de a da în românii de afară fără motiv, că poate înțeleg și ai noștri că diaspora nu este formată din hoți și cerșetori. Cu siguranță sunt și exemple negative, dar nu este sănătos pentru nimeni să-i bagi în aceeași oală cu o majoritate muncitoare. Oamenii pe care ți-am prezentat aici au fost împinși afară de aceiași oameni care acum îi condamnă că-s plecați și tot ce-și doresc e ca România să-și revină.