De ce pare că oamenii sexy au voie să arate nasol și tu nu

În 2017, Crocsii cu platformă de la Balenciaga au luat cu asalt podiumul și au adus moda urâtă în mainstream. De atunci, nebunia high-fashion rezervată până atunci doar pentru podium și-a făcut loc în trendurile online și, pentru cei curajoși, în viața de zi cu zi.

Limitele bunului gust au devenit difuze - lucru care a făcut ca niște lucruri neobișnuite să fie îmbrățișate de cei pasionați de modă. În ultimele luni, am văzut cum internetul a luat-o razna după cizmele broască cu toc de la AVAVAV, rochiile balon de la Fredrik Tjærandsen, ghetele roșii mari de la MSCHF și fustele mini tăiate ca din topor de la Miu Miu.

Din punctul meu de vedere, există trei tipuri de bază în ceea ce privește moda urâtă: scandalosul, alternativul și look-ul „cu efort minim”. În a treia categorie devin lucrurile interesante.

Gândește-te la ochelarii de soare Dirty Dog, dungi de sconcs, șepci de camionagiu, adidași albi supradimensionați, fuste peste blugi și șosete cu sandale. Practic, orice combinație pentru care ți-ai fi luat bullying în 2013. În schimb, este 2023 - iar fetele vor să arate precum copilul din flori al lui Adam Sandler și al unei artiste din Vegas. 

Pe partea prietenoasă din punct de vedere comercial a trendului „urât-cool”, imediat îmi vine în minte Bella Hadid. Oricine cu Instagram a văzut-o pe Bella cu cocul ei lejer cum se plimbă prin Manhattan în pantaloni cargo și un tricou intrat la apă. Și având în vedere că are 59 de milioane de urmăritori, copiii se dau în vânt după asta. 

În timp ce stilul neglijent este adorat de mulți, ținutele purtate de celebrități au stârnit un trend propriu online - o mulțime de clipuri care apar pe YouTube și TikTok cu titluri precum „îi vine bine sau pur și simplu e ea fit?” și „este o ținută bună sau e pur și simplu ea faimoasă”. În clipurile astea, apar de obicei oameni cu o greutate medie sau mare, care încearcă ținute asemănătoare cu cele ale celebrităților și le analizează pe corpurile lor „normale” încercând să-și dea seama dacă ținuta e la fel de mișto. 

Deși oamenii care fac asta arată adesea grozav, să vezi aceleași trenduri purtate de Insta-dolls în loc de oameni normali îți schimbă rapid percepția față de motivul pentru care suntem atât de obsedați. Pentru că jumătate din timp… ținutele în sine arată ca dracu. 

Suntem surprinși că o coadă de balenă care iese dintr-o curea decolorată nu e nici pe jumate la fel de apreciată pe o asistentă de vânzări cum e când e purtată de un model mărimea S? Din păcate, nu prea. 

În 2020, un tweet viral a arătat cât de rău poate ajunge discursul în materie de stil vestimentar. Tweetul a arătat două femei supraponderale, fotografiate fără permisiunea lor, care-și vedeau de viață îmbrăcate în tricouri, blugi largi și adidași. O ținută care ar fi fost garantat ridicată în slăvi de mii de oameni dacă ar fi fost purtată de o Hadid sau de o Jenner. În schimb, tweetul care a fost șters între timp, a obținut 100k de like-uri și comentarii jignitoare nesfârșite despre cum erau femeile îmbrăcate. Și de ce? Fiindcă nu erau suple. Și de acolo au început să curgă ipotezele despre stilul, starea lor de sănătate și chiar despre finanțe. 

Industria modei a exclus de decenii corpurile mari și, din cauza asta, oamenilor mai mari le e mai greu să găsească haine care să li se potrivească. Din start face autoexprimarea mai complicată și duce la batjocorirea corpurilor la nivel social, lucru care le menține la distanță de „modă”. Și nu e vorba doar despre grasofobie. Mai ții minte trendul „Chanel vs Walmart”? Un format de memă care plasează ceva iubit la stânga și urât la dreapta. Ținutele ieftine și simple sunt uneori numite online ca fiind „modă Walmart” ca să le diminueze statutul de clasă celor care le poartă. Cumpărătorii Walmart sunt săraci = nu au bun gust și nu sunt cool. Clasismul este rapid accentuat de modul cum glorificăm celebritățile în ținute urâte. 

Adevărul inconfortabil este că lucrurile pe care oamenii nu le pot alege - mărimea, forma, fața și statutul tău financiar - pot avea cel mai mare impact când interpretăm ce poartă ca fiind „la modă”. Și asta se poate simți incredibil de restrictiv pentru oricine care se chinuie cu modul în care arată. Există un standard de frumusețe și oricât de mult ar trebui să ne debarasăm de el, nu putem să fim blamați fiindcă trăim în umbra lui. 

Mi-ar plăcea al naibii de mult să am curajul să nu port niciodată un sutien și să mă îmbrac zilnic extravagant. Dar am un cap turtit și maxilarul neaccentuat, sânii lăsați și o față pe care n-ai vedea-o niciodată într-o revistă. Sunt trăsături care m-au făcut să continui să cred că experimentele mele de modă ar fi considerate nasoale și nu avant-garde. 

Celebrarea urâtului și neobișnuitului se simte ca un căcat când oamenii care sunt cei mai aplaudați pentru că-l îmbrățișează există într-o cutiuță așa de mică. Sigur, am devenit mai buni în a ne exprima propriile idealuri de frumusețe, dar tot ne așteptăm să nu avem ochii prea apropiați, să avem buze umflate și niciun fir de păr pe față. Un model poate avea nasul mare atâta timp cât e slabă și „elegantă”. O fată grasă este un style icon, dar doar când are talia mai subțire decât șoldurile. Hainele de la second-hand sunt brusc cool când sunt purtate de cei bogați. 

Mai avem mult până ajungem într-un punct în care „urâtul” este celebrat pe toată lumea. Cu toții suntem superficiali în moduri diferite, oricât de mult nu vrem să recunoaștem, al doilea gând contează, nu primul. Deci dacă te uiți la cineva cu burtă care poartă o bustieră și instinctul tău îți spune că nu arată grozav, poate îți analizezi puțin perspectiva: îi judeci stilul sau aspectul?

Mereu vor exista lucruri de criticat când vine vorba despre standarde de frumusețe din cauza implicațiilor capitaliste legate de autoacceptare și nesiguranță umană - dar nu e totul rău. Internetul e plin de conținut mișto care ne schimbă idealurile înguste. Este o perioadă faină pentru modă pe care cu toții merităm să o îmbrățișăm. 

În timp ce social media oferă putere indivizilor și oamenilor obișnuiți un public (perceput sau real) în fața căruia să performeze, experimentăm o mișcare contra-culturală de îndepărtare de la idolatrizarea celebrităților. În schimb, oamenii „normali” îmbrățișează expresia de sine rezervată anterior numai celor aflați în ochii publicului. Zilele în care părea că te îmbraci exagerat se estompează rapid și fiecare îți este rezervată pentru a te împopoțona așa cum îți dorești. 

Dacă vrei să porți un stil de machiaj tip Euphoria la conferințe: fă-o. Dacă vrei să porți o rochie până în pământ la brunch: fă-o. Dacă vrei să te plimbi printr-un supermarket într-o ținută transparentă cum a făcut cândva Rose McGowan pe covorul roșu: de ce naiba n-ai face-o?