Ciupercile psihedelice m-au ajutat să lupt cu dependența de alcool, când nimic nu mai mergea

Avertisment: Acest text conține informații despre suicid.

E decembrie și Amanda e obosită. Stă pe un scaun, cu mâinile în poală și capul ușor înclinat. E cu soțul ei Tim în vizită la neurologa Livia Granata, din Zurich. Face terapie pentru durere.

Femeia mignonă pare un pic absentă și deprimată, se uită în jur cu nesiguranță. Cu un an în urmă, probabil nici n-ar fi venit, ar fi anulat programarea. Făcuse deja prea multe tratamente, urmase prea multe terapii, doar ca să ajungă în același punct. Anxietatea nu-i dădea pace deloc. Dar în aprilie 2022 a găsit clinica asta și o terapie care a ajutat-o pentru prima oară în ani de zile. 

Amanda are cincizeci de ani și e alcoolică de douăzeci de ani. Suferă de anxietate și depresie. Cum ea și Tim ne-au cerut să le păstrăm anonimatul, le voi utiliza doar pronumele. Timp de șapte ani, Amanda nu a locuit în casă cu soțul ei și cei doi copii ai lor, ci pe balcon, din cauza problemelor ei.

Dar o nouă terapie i-a adus speranță în viață: De un an ia psilocibină, ingredientul activ din ciupercile psihedelice. Elveția e singura țară care a reînceput să cerceteze serios substanțele psihedelice din anii 1990 încoace. Mai multe studii din 2014 până în 2019 au arătat că anumite tulburări mintale pot fi tratate cu ciuperci psihedelice. Livia Granata practică această terapie de un an de zile și a tratat deja douăzeci de persoane cu psilocibină.

Majoritatea pacienților care vin la ea suferă de dureri cronice, a zis Granata: migrene, dureri fantomă la un membru amputat. De ce îi ajută substanțele psihedelice? Nu se știe exact care e mecanismul lor de funcționare, dar studiile arată că substanțele psihedelice cresc plasticitatea creierului uman. Pot ajuta la formarea de noi conexiuni neuronale sau pot reorganiza conexiunile existente.

La fel ca toți ceilalți candidați pentru terapia cu psihedelice, Amanda a încercat toate felurile clasice de terapie fără succes. Am stat cu ea de vorbă despre asta în clinică.

Ne-a povestit că a crescut în Anglia și a suferit mai multe traume în copilărie. N-a vrut să intre în detalii, dar a zis că a crescut într-o casă în care era pedepsită sever pentru orice. Din acest motiv, a devenit îngrijorată de anumite situații, pe care le evită compulsiv. Mai târziu, a devenit depresivă.

Ca mulți alți tineri aflați în suferință, a început să studieze psihologia la Universitatea Exeter. Acolo l-a cunoscut pe Tim, care era student la inginerie. În ciuda anxietăților Amandei, cei doi au călătorit, au ieșit la petreceri și și-au făcut prieteni. Într-un final, au făcut și doi copii, un băiat și o fată, și s-au mutat în Zurich pentru un job. Locuiesc acolo și astăzi.

În acest timp, provocările au crescut, la fel ca și fricile Amandei. Amanda a început să consume alcool ca să poată funcționa. Alcoolul o relaxa și o calma. Pe atunci bea doar seara, dar era conștientă că întrecea totuși măsura. De-a lungul anilor, a ajuns să bea trei litri de vin pe zi.

Copiii ei erau încă mici și Amanda n-a vrut să se interneze la reabilitare, așa că a încercat să se lase de alcool singură. Dar n-a reușit. În 2007, s-a dus prima oară la o clinică și s-a internat. A făcut asta de încă 17 ori în următorii ani. Uneori a rezistat câteva săptămâni, alteori câteva luni. Niciuna dintre aceste internări nu a ajutat-o. Mereu ajungea să bea din nou, i se accentua depresia și medicamentele nu erau de niciun ajutor.

E greu să găsești o terapie care funcționează, a zis Amanda. A avut experiențe groaznice în secția de psihiatrie, mai ales că alături de ea erau internate nu doar persoane dependente de alcool, ci și unele cu probleme psihice grave – persoane schizofrenice, persoane aflate în sevraj de droguri grele, persoane cu demență. În aceste clinici se simțea ca la pușcărie, deși putea pleca oricând. Simțea că cei din jur îi subminau sănătatea mintală deja precară.

Dar depresia și anxietatea au continuat să crească. A încercat să se sinucidă de 12 ori. Starea mintală i s-a deteriorat tot mai mult.

Experiențele din clinică au marcat-o pe Amanda. Nu mai poate locui în casă cu soțul și copiii ei, pentru că i se pare aglomerat și asta îi amintește de atmosfera din clinică. Așa că se mută pe balcon. Tim și fiul ei au construit o cabină pentru ea, ca să reziste și iarna. Timp de șapte ani, a intrat în casă doar ca să meargă la baie.

În timpul pandemiei, starea ei s-a înrăutățit. N-a mai părăsit deloc balconul, pentru că se temea de virusuri. Ultima oară s-a dus la clinică în 2021 și, după asta, a hotărât că nu mai vrea să încerce nicio terapie psihiatrică. I-a zis lui Tim că nu mai putea suporta. Iar el a înțeles, pentru că a văzut că nimic nu avea efect.

Între timp, Amanda a aflat, dintr-un documentar TV, despre un studiu din Elveția în care persoanele dependente de alcool erau tratate cu substanțe psihedelice. A contactat-o pe Livia Granata, femeia care oferea tratamentul.

Când Amanda și Tim au intrat în centrul Liviei Granata, în aprilie 2022, amândoi aveau dubii: oare o să schimbe ceva terapia cu substanțe psihedelice?

Inițial, Amandei i s-au administrat injecții cu ketamină. Ketamina e un anestezic care se folosește în medicina de urgență, iar efectul ei antidepresiv a fost studiat timp de mai mulți ani. Amanda a luat timp de patru zile consecutiv. A zis că și-a pierdut cunoștința, a avut halucinații, s-a speriat și l-a strigat pe soțul ei. Nimic nu s-a schimbat la starea ei mintală după ședință.

Apoi, Amanda a primit psilocibină – ingredientul activ din ciupercile halucinogene sau psihedelice. Timp de patru zile, a primit, la centru, o doză între treizeci și patruzeci de micrograme. Apoi a stat acolo opt ore, ca să-i treacă efectul. În timpul ăsta, Livia Granata și echipa ei au avut grijă de ea. I-au pus muzică la căști și a stat întinsă pe canapea sau pe covor, cu ochelari de somn pe ochi, apoi a desenat mandale sau pur și simplu s-a bucurat de senzații.

Mulți pacienți plâng în timpul tratamentului, a zis Aisha Savdi, unul dintre doctorii echipei. Unii vor să fie îmbrățișați, alții vor să fie lăsați în pace. Pentru că în timpul ședințelor ies la iveală multe emoții suprimate. Mulți pacienți își văd viața din exterior. Lucrurile devin mai clare, li se schimbă perspectiva.

Amanda a zis că efectele i s-au părut mai slabe decât la ketamină. Într-adevăr, a simțit pe alocuri că vede în ceață, dar se simțea bine. Era relaxată, fără griji. Tim a zis că i-a fost greu să o bage în mașină la plecare, pentru că voia să se uite la lumini și râdea ca un copil.

Pentru prima oară în luni de zile, depresia ei severă, cât și dependența, au dat înapoi. A rămas într-o stare bună mult timp după încheierea ședințelor. S-a uitat împreună cu Tim la diverse clipuri despre psihologie și traume și au reușit să discute mult mai deschis. 

Și s-a schimbat încă ceva important. Nu mai simțea nevoia să bea alcool. E abstinentă de la primul tratament din aprilie 2022 – e cea mai lungă perioadă în care a reușit să stea fără alcool în douăzeci de ani. În septembrie, a plecat cu Tim în vacanță în Grecia - nu mai făcuseră asta de ani de zile.

Problemele Amandei nu au dispărut de tot după tratamentul cu psilocibină: e în continuare anxioasă și depresivă, dar într-o formă mult mai ușoară. Încă locuiește pe balcon, dar acum îi e mai ușor să iasă din casă. Merge la coafor sau iese cu câte o prietenă la cafea.

Între timp, s-a interesat de terapeuți specializați în substanțe psihedelice, depresie, anxietate și dependențe. La câteva luni după prima ședință, starea Amandei s-a înrăutățit, așa că i s-a administrat o doză mai mare de psilocibină în septembrie 2022.

Azi, când stăm de vorbă, Amanda mi-a zis că se simte mai puțin plină de speranță decât era la începutul terapiei. Dar, după conversația noastră, va primi o doză mai mare de psilocibină. Va continua terapia cu Livia Granata până în aprilie 2023 – până atunci a primit permisiunea să facă tratamentul.

Tim ne-a zis că această terapie a dat cele mai bune rezultate de până acum. Amanda gândește și se exprimă mai clar și are o relație mai bună cu copiii. Mai trebuie făcute multe studii pe psilocibină, dar, deocamdată, substanța asta e cea care le-a schimbat cel mai mult viața în bine lui Tim și Amandei.

Dacă te regăsești în scenariul Amandei sau știi pe cineva care trece prin așa ceva, intră aici.

Articolul a apărut inițial în VICE DACH.