Barmania este o slujbă care presupune viteză, exactitate, dar mai ales lucrul cu omul. Știm cu toții cât de enervant e când stai la coadă să cumperi o bere, iar cel din fața ta pune multe întrebări tâmpite. Dacă aș fi pentru o zi barman, aș fi cel mai nesimțit: i-aș ignora pe cei indeciși, nu i-aș mai servi pe cei care nu-mi lasă bacșiș și i-aș înjura pe țăranii care se holbează înțepeniți la bar, pentru că s-au apucat să se gândească ce vor, fix când au ajuns în fața cozii, nu când așteptau. Dar se pare că lângă multă muncă și stres există și o parte imprevizibilă, aventuroasă a muncii de barman. E concluzia la care am ajuns după ce am stat de vorbă zilele trecute cu câțiva profesioniști ai barmanitului (cuvânt inventat), care mi-au spus cele mai bizare povești din cariera lor.

Sandy, barman de 4 ani: Era o seară normală: haos, mult alcool în stânga și-n dreapta. Se apropie un băiat trecut de primele două tinereți și-mi cere un hugo sprit. Se apleacă peste bar să-mi arunce cu vrăjeală, dar ghinion: îi basculează și proteza dentară. Ghici unde? Fix în bolul meu cu lime. Neștiind cum să iasă din situație, se face că ia o bucată de lime. Silențios, dar sexy. Eu mă prefac că nu-l văd, el își pune repede dinții înapoi și continuă cu flirtul. Am noroc că nu o lungește prea mult și se cară. Îți dai seama că am aruncat tot lime-ul imediat ce a plecat!

Shakee, barman de 7 ani, Bellagio: Uneori după 12-14 ore de muncă poți ajunge acasă cu bacșișuri grase sau cu datorii. Vinerea trecută, de exemplu, vine o gașcă de patru oameni care comandă numai șurubelnițe (vodcă orange). Cred că au consumat cam două-trei sticle de vodcă în câteva ore. Nu mă concentrez pe ei, dar îi țin în vizor. Simt ceva dubios. La un moment dat văd c-a mai rămas doar unul la masă. Mă duc cu nota și văd că se ridică. O ia la pas grăbit. Îmi strig colegul și mergem după el. E clar. Ăștia ne trag țeapă. Îl alerg până la taxi. Deja a urcat. Îi văd și pe ceilalți. Deschid ușa și-l trag pe unu' jos. Îi dau câteva picioare-n burtă de urlă ca-n cușcă. Gagică-sa coboară cu ochi de turbată și cu o sticlă de vodcă-n mână, evident furată de la noi. O sparge de bordură și ne amenință. Ce dracu' să facem? Dacă încerc să o imobilizez și ratez, ne taie, în caz contrar le rupem noi fețele, dar e și o femeie.

„N-ați plătit nota, tâmpito! Sunt 245 lei pe care, dacă nu-i dați voi, va trebui să-i plătim noi, în pula mea!" îi urlu. Gagica e beată muci. Se uită spre mine cruciș și urlă și ea ceva indescifrabil. Taximetristu' e undeva prin cosmos. Nicio reacție. Îi lăsăm să plece. După 12 ore de stat în picioare și o seară fantastică, intrăm pe modulul femeia-de-serviciu. Dau să scot mopul din debara și-l găsec pe unu' zăcând peste lăzi cu mopu-n brațe. Îmi pică fisa. Ăsta era cu ceilalți doi. Probabil că era pe la baie, când am început să-l alergăm pe tovarășul lui. De frică s-a ascuns în debara și de beat ce era a adormit. Îl trezesc și-i transmit nota de plată. Se chinuie să încropească un „N-am!". Atât am așteptat. Dăm în el ca într-o pernă, apoi chemăm poliția. Parcă m-am mai liniștit. Tipul nu are buletin, așa că-l iau la secție. De frică recunoaște că n-a plătit, dar nu-și dă în gât prietenii. Își ia amendă contravențională și daune pentru club. Noi câștigăm încă o zi nedormită și fără un ban în buzunar. Până se rezolvă birocratic, beleaua trebuie acoperită.

Nuri Ilhan, barman de 6 ani, de 2 în Fabrica: E seară și e vară. Cum deschidem terasa, se poziționează cinci băieți consumatori-selecți de cola cu vin. Iau prima comandă. Din când în când mai arunc câte un ochi la masa lor. Masculul alfa se frământă fără direcție. Vine spre mine și-mi spune: „Boss, dar bagă și la fratele tău o manea, să-ți trăiască! Am murit cu rocku' ăsta bășit". Zic: „Nu se poate, bro. Ăsta e profilul barului. Poți merge în altă parte, dacă nu-ți place. No problem." În secunda următoare tipul se ridică, rotind amenințător pe deget cheile de la merțan. Colegii lui râd cu subînțeles. Se duce la mașină și o pornește. În loc să se care, el vine către mese, trecând peste ele ca o bilă de bowling. Le culcă la pământ și parchează arogant exact lângă masa lui: „Luați de aici, șmecherilor!", urlă cocalarul către noi prin maneaua dată la maxim.

Sărim cu toții din bar să-i explicăm dobitocului că n-are voie să facă asta. La care el râzând: „Fac ce vrea pula mea, băiețaș! Când vreau, unde vreau! Ai înțeles? Cine ești tu? Un nimeni! Un căcat de chelner! Un umil! Te cumpăr cu zece lei. Nah! Îți dau o sută și taci din gură!" Îmi aruncă bancnota zâmbind ca un cimpanzeu care se lovește cu pumnii în piept. Cu toată răbdarea și experiența în înțeles cu dobitoci, mi se urcă sângele-n cap. Până să ajungă bodyguarzii, gherțoiul fuge în mașină și se blochează. Nu mai e de glumă, dar ăla din mașină o ambalează, se învârte și face haos, deși nici public nu mai are. Prietenii lui dispar, împreună cu ceilalți clienți. Unul dintre bodiguarzi încearcă să-l blocheze și se pune în fața mașinii, dar surpriză. Dă peste el. În secunda următoare băieții noștri își fac semne din ochi și încep la unison să-i care mese, bâte și pumni domnului direct în bijuteria de mașină. Sar pe ea și o boțesc cu picioarele. Parcă e o scenă dintr-un film categoria C.

La scurt timp, mașina s-a transformat într-un acordeon de lux. Din fericire pentru el, geamurile nu s-au spart. Râdea la noi că nu ajungem la el. Într-un final îl lăsăm să plece. N-are sens. Colegul nostru s-a ales doar cu câteva julituri, iar noi am făcut un raport către club, ca să nu plătim tot noi daunele. Dacă mai chemam și poliția, ar fi trebuit să ne ocupăm toată ziua cu declarații și să închideam clubul. Așa că ne-am regrupat cuminte și ne-am continuat ziua.

George, barman de cinci ani: Sfârșit de tură în club. Ne luăm la revedere de la bodyguarzi și ne apucăm iarăși de treabă. E opt dimineața și începem să spălăm barul, să strângem gunoaiele, să dăm cu mopul. La un moment dat apar doi indivizi de nicăieri. „Bună dimineața, băieți. Vrem și noi două whiskey-cola." „Am închis, din păcate. Nu v-au anunțat băieții de la security?" „Noi am fost în baie. Am mai băgat o nară, you know?„ Și-mi face cu ochiul. Le spun că s-a terminat programul și că ar trebui să plece. „Cum să ne dai afară, bro?! Suntem agitați, alea, alea! Ai înnebunit? Doar știi cum e!" zice unul. Tragem de ei să iasă, îi împingem. Se lasă cu îmbulzeală. „Bro, stai calm, că n-o să iasă bine!" zbiară celălalt și de nicăieri scoate un cuțit pe care îl înfinge în stomacul colegului meu. Totul se petrece extrem de repede. Dau să fugă, noi după ei.

Colegul înjunghiat se ține de burtă și aleargă cot la cot cu noi. Probabil datorită adrenalinei reușește să mai facă o sută de metri, după care se prăbușește. Cineva rămâne cu el. Când își ia mâna de la burtă, colegului îi ies mațele pe-afară. De la presiune. Chemăm salvarea și între timp noi alergăm mai departe. Cei doi intră într-un taxi. Ne punem în fața mașinii și în spate, să nu plece până vine poliția.

Din fericire, colegul meu scapă cu bine. Noroc că tăietura nu i-a secționat intestinul, i-a tăiat doar carnea de pe burtă. O parte dintre noi am mers la urgențe, iar alții la secție. Tipii au primit arest preventiv și colegul meu o cicatrice și niște luni de recuperare. S-a lăsat de meserie. Trauma a rămas. Mă gândesc acum, dacă nu ar trebui să le cerem patronilor spor de pericol, dar la cât de meschini sunt, mai repede ne dau afară. Cu asta ne amenință mereu: dacă nu ești tu, e altul.

Oana și Ana, barmanițe jumătate de an în Underworld : Când vine vorba de cluburi cu muzică bună, Underworld se clasează în top pentru noi, de aceea lucrăm aici. Muzica atrage și experienţe „interesante". Într-o seară de joi cu băuturi tematice gen Dark Side, se proiectează filme soft porn, S&M. Inspirați de imagini, un cuplu din audiență se gândește să ne prezinte un show live. Ambientați după o serie de shoturi, se freacă unul de celalalt de parcă și-ar trage-o pe scenă. Ea imită un abuz printr-o bătaie soft, apoi îl leagă cu un cablu de microfon de bara care susține monitoarele. „Vezi ce pățești, dacă nu ești cuminte?" îi spune ea, apoi îl strânge puternic de gât, până ce tipul îşi schimbă culoarea. Noi două ne uităm ca proastele după bar. Îi iese limba afară. Noi râdem. Băuserăm vreo patru shoturi așa, ca la sfârșit de program, și parcă eram drogate. La un moment dat, omul dă ochii peste cap. Râsul nostru se transformă treptat în șoc. În ultima clipă apare Gia, colega noastră din barul de jos, care-o împinge pe dominatoare: „Ce dracu faceți aici?! Nu vezi că ăsta moare?". Torționara era cu cracii-n sus peste scenă. Din fericire, colega l-a salvat pe starlet, iar pe noi ne-a dat afară pe motiv că punem în pericol siguranța clienților. Și uite așa am învățat să reacționăm atunci când trebuie.

Urmărește VICE pe Facebook:

Avem și alte povești dubioase:
Povești de groază la WC-ul public Poveștile taximetriștilor bucureșteni: Masturbatorul, Teleportarea și Prostituata care caută dragostea Povești despre Chimie: Eminescu, luptători de lucha libre și efecte vizuale tripante