Ayahuasca m-a ajutat să trec peste divorț

L-am intrebat pe șaman ce pot face. El a spus: „Nimic. Trebuie să plângi. Să-ți cureți mintea și sufletul.”
Prima dată am călătorit în Cusco, Peru, pentru a studia ruinele incașe, în calitate de student la Arhitectură. Cei mai mulți știu despre Machu Picchu, dar situl care parcă îmi striga numele era Sacsayhuaman, așezat la doar câteva sute de metri de piața centrală a oraşului. M-a lăsat fără cuvinte. M-am îndrăgostit de el și de Cusco. În 2003, m-am mutat acolo.

În decurs de un an mi-am întâlnit viitoarea soție. Era născută chiar în ziua solstițiului de vară, 22 decembrie. Fiica noastră s-a născut în ziua solstițiului de iarnă, 21 iunie. Asta nu poate să fie o coincidență, nu? Cu secole în urmă, incașii au construit orașe întregi în jurul poziției soarelui cu ajutorul acestor date exacte. Şi iată, chiar aici, erau întruchipate cele două persoane pe care le iubeam cel mai mult. Lucrurile erau aproape perfecte.

Problema a fost că eu și cu soția mea am început să ne certăm. S-au acumulat mai multe mici probleme care au dus la chestia asta. Ca să fiu diplomatic, aveam idei diferite despre responsabilitate. Am divorțat în 2008.

Aia a fost probabil cea mai grea perioadă a vieții mele. M-am simțit foarte singur. Am plecat din acel apartament și mi-am pierdut prietenii. Familia mea era încă în Chile, iar cea a fostei soții era împotriva mea. Ei au dat vina pe mine pentru tot și m-au făcut sa par un tată rău. Au spus despre mine ca sunt un imigrant și că ar trebui să mă întorc înapoi în Chile. „E doar o chestiune de timp până o să-ți abandonezi fiica. Așa că mai bine fă-o acum.”, au spus. A fost nasol și traumatizant și [divorțul] m-a făcut să ma simt pierdut din punct de vedere mintal și spiritual.

La o lună după divorț, am descoperit ayahuasca. Nu a fost din proprie inițiativă, un prieten m-a invitat la o ceremonie. Mai luasem acum câțiva ani, de două ori, și adormisem de ambele dăți. Mă așteptam să am viziuni, dar ceaiul pe bază de plante, care conține în mod natural halucinogenul DMT, avea alte planuri pentru mine.

De data asta a fost diferit. După ce am băut ceaiul, am plâns două ore. Nu puteam să mă opresc. Grupul cu care eram se afla într-o cameră întunecată și toată lumea putea să mă audă suspinând. L-am întrebat pe șaman ce pot să fac. El spus: „Nimic. Trebuie să plângi. Să-ți cureți mintea și spiritul.” Și asta am și făcut. Am plâns și a fost minunat.

Atunci când bei ceai de ayahuasca, treci prin două stadii. În primul te eliberezi de sentimentele negative. Te cureți într-o oarecare măsură. Fiecare persoană reacționează diferit în timpul acestei faze. S-ar putea sa vomiți, să râzi, să transpiri, sau să faci orice corpul tău simte nevoie să facă. Plânsul a fost purificarea mea. În Quechan, limba Anzilor, ayahuasca înseamnă „rădăcina morții”. Și chiar mori, într-un fel. Dar după aceea, renaști. Unii dintre prietenii mei mi-au spus că s-au simțit ca niște nou-născuți.

A doua parte a experienței cu ayahuasca este mult mai personală, este o călătorie interioară, seamănă mult ca un vis, dar ești complet treaz. După ce am plâns, am intrat într-un fel de transă, dar care nu era dominată de imagini, ci de emoții. Aveam o jachetă mare de piele cu mine și mi-am pus-o peste umeri ca pe o eșarfă. O simțeam ca pe ceva viu. Mă simțeam de parcă eram protejat de un animal, dar în același timp, era prezentă această figură maternă care îmi spunea: „Totul o sa fie bine“. Mi-am amintit senzația unei ferestre venind spre mine și cum am încercat să mă uit prin ea. Eram convins că se afla ceva minunat de cealaltă parte.

Dar cel mai important, m-am debarasat de frica și umilința pe care le-am simțit după divorț. Eram copleșit de iubire și mă simțeam una cu lumea. Vedeam totul mai clar și simțeam că îmi pot permite să spun: „N-o să-i permit familiei fostei mele soții să mă atace. O să le arăt eu cine sunt cu adevărat.“

La câteva zile după ceremonie, i-am sunat ca să aranjăm o întâlnire. Am fost la ei acasă și le-am spus că au avut o părere greșită despre mine. „Sunt un om bun și un tată bun“, le-am spus. „Și fie că vedeți asta sau nu, n-o să mă întorc în Chile. Voi rămâne aici ca să am grijă de fiica mea“. Familia fostei mele soții m-a ascultat. Chiar au făcut-o. Și atunci mi-au spus: „Bine, Andres. Ne bucurăm să auzim asta.“

De atunci am continuat să iau ayahuasca în fiecare an. Și am învățat multe lucruri de atunci. Primul este că trebuie să fiu cinstit cu mine însumi. Și al doilea lucru pe care l-am învățat a fost cum să iubesc. Tot ce fac fac acum, fac cu dragoste. Chiar dacă ești furios, încorporează cumva dragostea aia.

Pe lângă faptul că m-au vindecat, ceremoniile au reușit și să mă conecteze și cu partea mea creativă. Simt că înțeleg mai bine perspectiva arhitecților antici atunci când studiez ruinele incașe. Am aceste sclipiri de înțelegere în cadrul cărora pricep importanța plasării fiecărei pietre și văd cum fiecare sit, Sacsayhuaman, Ollantaytambo, Machu Picchu, și restul, deține o parte din marele mesaj pe care incașii încercau să-l conserve.

După trei sau patru ani, ceremoniile au început să fie mult mai profunde pentru mine. Am început să am experiențe mult mai vizuale. Există acest kaleidoscop în jurul meu în care știu că pot să pătrund tot mai adânc. Cu cât merg mai adânc, cu atât înțeleg mai bine că timpul este ca o spirală care capturează momente și acele momente creează un univers interconectat. Este greu de transpus în cuvinte, dar am început să mă gândesc la timp ca la un film: este format din mai multe imagini, dar toate puse la un loc creează un film. Timpul în care trăim noi este doar o imagine în multitudinea de universuri posibile. Dacă ai putea să le pui pe toate la un loc, atunci ai vedea adevărata față a realității. Când sunt într-o ceremonie de ayahuasca, văd o explozie de idei și imagini care se transpun în arta pe care o creez astăzi.

Sunt, fără nicio îndoială, o persoană complet diferit de când când am început să experimentez cu ayahuasca. Sunt capabil sa am relații mai bune cu prietenii și cu fiica mea. M-am apropiat de familia fostei mele soții. Și am învățat să-mi ascult inima. Ayahusca a deblocat pasiunea și credința care zăceau într-un colț al sufletului meu. Acum, dacă am un sentiment puternic pentru ceva, știu că aceea e calea. Și o urmez, indiferent de situație.