Ce se întâmplă cu corpul tău dacă nu mai mănânci carbohidrați

În multe moduri, carbohidrații rafinați - pâinea, pastele, orezul alb - sunt ca niște combustibili fosili. Conțin multă energie, sunt ieftin de produs și atunci când pare că aprovizionarea nu face față cererilor, unele inovații tehnologice ne permit să extragem și să producem o cantitate mai mare. La fel ca-n cazul combustibililor fosili, consensul științific este că dacă mănânci prea mulți carbohidrați rafinați, vei sfârși rău.

Majoritatea oamenilor care sunt interesați să o lase mai moale cu carbohidrații, o fac ca să slăbească. Cercetările științifice sugerează că este o strategie bună ca să scapi de câteva kilograme. Dar carbohidrații nu sunt doar în tipurile de alimente pe care le-am menționat mai sus. Ei se află și-n fructe, legume, nuci, semințe, lapte și multe altele. Acestea fiind spuse, îți poți imagina că dacă reduci carbohidrații din alimentație până aproape de zero, va fi foarte dificil și - după cum vei citi imediat - sunt cercetări care susțin că este potențial periculos. Uite ce s-ar putea întâmpla dacă ai renunța la carbohidrații rafinați, dacă i-ai limita pe cei „buni” (sau complecși) enumerați mai sus și ai opta să consumi unt, șuncă și alcool, după placul inimii.

Dacă n-ai făcut un efort conștient să-ți limitezi consumul de carbohidrați, și-l oprești brusc, s-ar putea să ai parte de mai multe efecte secundare neplăcute, care combinate se simt ca și cum tocmai ai contactat o gripă. Unele dintre aceste efecte secundare includ oboseală, slăbiciune, amețeală, dureri de cap, iritabilitate, stare de greață și pot dura de la câteva zile până la mai multe săptămâni.

„Corpul are o ierarhie foarte clară pentru combustibili”, explică Kirstin Kirkpatrick, o dieticiană de la Clinica Cleveland care spune că, dacă i se dă de ales, corpul preferă în primul rând glucoza și glicogenul stocat, urmat de grăsime și - dacă lucrurile chiar lipsesc - începe să consume masa musculară. Kirkpatrick îmi mai spune că atunci când sursele alimentare favorite nu sunt disponibile, corpul își face singur stocul. Este un proces numit gluconeogeneză și apare când carbohidrații sunt eliminați, dar cantitatea de proteine este încă mare. În acest scenariu, ficatul va lua aminoacizii din proteină și-i va transforma în glucoză. Atât de mult preferă corpul tău glucoza.

„Motivul pentru care te simți obosit la început (dacă nu mai consumi carbohidrați) este fiindcă ai epuizat această sursă principală de energie, cu care erai foarte obișnuit”, spune ea. Asta se duce de obicei când intră corpul în cetoză.

Limitarea severă sau renunțarea completă la carbohidrați va pune cu siguranță, după câteva zile, corpul într-o stare de cetoză. În cetoză, fragmente mici de carbon, numite cetone, sunt eliberate în fluxul sanguin, fiindcă trupul arde grăsimi în loc de carbohidrați. Dacă intri în cetoză, lucru pe care-l poți verifica inclusiv prin urinatul pe o hârtie care detectează cetonele, nu înseamnă că vei simți nivelul ridicat de energie pe care-l laudă susținătorii acestei diete. Eu sigur n-am simțit asta când am încercat o dietă keto la începutul anului.

Când și dacă treci printr-o perioadă de adaptare adesea inconfortabilă, s-ar putea să descoperi că nu te mai simți în stare să faci niciun fel de activitate fizică. Să zicem că ai ajuns la cetogeneză și ai rămas acolo, corpul tău va funcționa acum pe baza cetonelor, un produs secundar al spargerii celulelor grase, spune Jim White, un dietician din Virginia Beach. Deși la suprafață, să arzi kilogramele nedorite pare mișto, White spune că grăsimea este o sursă mai lentă de combustibil ca glucoza. „Asta înseamnă că trupul nu o poate accesa îndeajuns de rapid ca să susțină efortul fizic de intensitate ridicată.”

Dacă încerci o dietă foarte slabă în carbohidrați și observi că toate perechile de pantaloni îți devin largi aproape imediat, cineva îți va strica toată distracția și-ți va spune că ce ai pierdut nu este decât greutatea apei.

„Pierzi întâi apa fiindcă acești carbohidrați conțin multă apă”, spune Kirkpatrick. Oamenii au tendința să uite că mâncarea este principala sursă de apă. Celălalt motiv principal este că atunci când glucoza este eliminată, corpul caută să o ia din alte locuri în care a fost stocată. „Această formă stocată se numește glicogen și utilizarea și metabolizarea lui folosește apa”, spune ea. „De aceea în orice dietă cu consum redus de carbohidrați, vei pierde întâi apa - când pierzi glicogenul stocat se eliberează toată apa.”

Efectele care survin după pierderea apei nu ar trebui să fie totuși ignorate, spune antrenorul personal din New York, Ngo Okafor. „În primul rând, pierderea de apă poate fi semnificativă - două, cinci sau chiar șapte kilograme în unele cazuri”, spune el. „Ce face pierderea aceea semnificativă este să motiveze oamenii să se țină de un program de sport cu consecvență. Este ca o previzualizare a schimbărilor care se pot întâmpla dacă te dedici dietei și planului de exerciții fizice.”

O meta-analiză din 2013, publicată în British Journal of Nutrition, a analizat promisiunea pierderii în greutate pe care o fac dietele cetogenice cu puțini carbohidrați și cele mai convenționale cu puține grăsimi. Concluzia lor a fost că oamenii care au ținut o dietă cetogenică cu puțini carbohidrați au pierdut mai multă greutate pe termen lung decât cei cu una cu puține grăsimi și au sugerat că dietele slabe în carbohidrați ar putea scădea ratele de obezitate.

Într-un procentaj mic de bărbați, Propecia, un medicament oral pentru stoparea pierderii părului, poate cauza disfuncție erectilă. Asta e ironic, având în vedere că unul dintre motivele pentru care bărbații vor să-și păstreze părul este ca să-și crească sex-appeal-ul. Există un paradox similar la dietele slabe în carbohidrați: Da, pot ajuta oamenii să fie mai subțiri, dar pot de asemenea să le ofere și o respirație urât mirositoare.

Cetonele menționate mai sus care alimentează trupul ceto-adaptat al unei persoane, sunt eliberate prin respirație și miros a acetonă sau fructe în putrefacție. Dar ăsta nu este singurul motiv pentru care oamenii vor să stea la distanță de tine când le povestești cum ai slăbit. Eliminarea apei poate să-ți usuce și gura; și asta poate duce la o respirație urât mirositoare.

Încă nu se știe impactul unei diete cu puțini carbohidrați. Un studiu din 2014 din PLOS One a concluzionat că, dacă crești consumul de carbohidrați rafinați, corpul produce mai mult acid palmitoleic, un biomarker pentru mai multe probleme de sănătate, cum ar fi nivelul ridicat de colesterol și diabet. Alt studiu a descoperit că într-o dietă cetogenică de 24 de săptămâni, subiecții au avut o scădere a colesterolului total și una semnificativă a trigliceridelor și o creștere a nivelurilor de HDL (adesea numit colesterolul „bun”). Cu toate astea, un studiu prezentat Societății Europene de Cardiologie din august 2018 a recomandat: Evită dietele cu puțini carbohidrați, orice ar fi.

Studiul a analizat relația dintre dietele sărace în carbohidrați, decesul din toate cauzele, morțile de pe urma bolilor cardiovasculare, boala cerebrovasculară (inclusiv accident vascular cerebral) și cancer, la 24 825 participanți, între 1999 și 2010. În comparație cu participanții cu consumul cel mai ridicat de carbohidrați, cei cu cel mai mic aport au avut un risc cu 32 la sută mai mare de a deceda din toate cauzele, pe o perioadă de 6,4 ani în care au fost urmăriți. Mai mult, riscurile de deces din cauza bolilor cardiovasculare, cerebrovasculare și cancer, au crescut cu 51 la sută, 50 la sută și respectiv 35 la sută.

Articolul a apărut inițial pe VICE US.