5 minciuni care circulă pe grupul românesc de Facebook „Fără Botniță”

Grupul de Facebook Fără botniță, creat în luna iunie, este faimos: s-a vorbit despre el la TV, dar a ajuns pe sticlă și prin protestul ținut sâmbătă în Piața Universității, la care au participat câteva sute de persoane. Grupul, redenumit recent Fara Botnita Jos Dictatura Medicala adună 43 de mii de oamenii, mii de like-uri la selfie-urile cu oameni care nu poartă mască de protecție în locuri publice aglomerate, îndemnuri la încălcarea acestei reguli și informații false. 

Scopul grupului este, după cum scrie în descriere, să prevină „prezente și potențiale viitoare restricții dictatoriale care încalcă drepturile omului”. Da, masca a devenit în 2020 un soi de simbol al dictaturii.

Am petrecut ultima săptămână pe grup, ca să văd abordarea membrilor față de pandemie. Deși regulamentul prevede că nu se discută despre politică, cam 40 la sută dintre postări sunt trimiteri către acest gen de subiecte. Statisticile despre evoluția COVID-19 și părerile sau studiile despre existența COVID-19 nu sunt acceptate. Se pleacă de la premisa că nu există și totul e o „plandemie”. 

Ar fi ușor să împărțim lumea în „proști” și „deștepți”, dar există și nuanțe. În niciun caz România nu s-a descurcat exemplar cu pandemia, dar nici nu există o țară despre care ai putea spune că are soluția perfectă. Suedia are o abordare, Marea Britanie alta, Taiwan alta. Ideea, încă din martie, era ca politicienii și experții în sănătate să găsească o soluție pentru România. Dacă ne uităm pe cifre, n-am zice că a fost neapărat rău. Dar au fost și demersuri care au zdruncinat încrederea în deciziile autorităților. 

Am extras din grup câteva credințe false pe care oamenii le iau de bune de pe internet, ca să le lămuresc. 

Asta e posibil cea mai dificilă întrebare. Masca e și bună, dar și inutilă. Sună haotic? Permite-mi să explic. La final de februarie, Nelu Tătaru, actualmente ministru al Sănătății, a spus că masca nu-i indicată oamenilor sănătoși. „Masca nu o poartă omul sănătos, masca o poartă omul bolnav. Masca purtată de omul sănătos poate face mai mult rău decât bine”. El s-a referit la masca pe care o vezi acum peste tot: medicală, trei straturi, costă între unu și trei lei. 

Această mască e, cum zicea Tătaru, pentru omul bolnav ca să nu transmită mai departe orice virus ar avea în corp prin strănut, tușit sau chiar vorbit. La fel ca Tătaru, Organizația Mondială a Sănătății a spus, prin martie, că nu recomandă purtarea măștii decât celor bolnavi. La fel a făcut și Anthony Fauci, expertul infecționist care a coordonat pandemia pentru Statele Unite ale Americii. Recent, Fauci a spus că nu regretă că le-a recomandat americanilor să nu poarte mască, dacă nu sunt bolnavi. Același lucru l-a zis și VICE, încă din februarie. Am reluat ideea într-un alt articol și am întărit utilitatea ei: dacă ești bolnav, o porți. 

Doar că apare o problemă: stigmatizarea bolnavilor. Dacă doar ei o poartă, atunci e ceva în neregulă cu ei, nu? Și așa e. Dar de ce ar mai purta-o, atunci, dacă sunt evitați de ceilalți, înjurați, ocoliți și cine știe câte alte comportamente similare. Totodată, purtarea măștii de către bolnavi era, la început, o recomandare, dar pentru că în afara Asiei nu-i o practică des întâlnită, oamenii n-au luat în seamă așa ceva. Tocmai de aceea a venit opțiunea obligării. Și așa suntem în situația în care, în România, masca e obligatorie în spații închise conform reglementărilor stării de alertă în care încă suntem. 

Există însă măști care protejează și purtătorul. Dar acelea nu costă doar câțiva lei, ci mai degrabă câteva zeci de lei bucata. Standardele sunt explicate aici.

Da, pe cutiile cu măști medicale e posibil să vezi mesajul că nu apără de COVID-19. Astfel de măști nu protejează purtătorul, cum ziceam și mai sus, ci doar diminuează răspândirea prin salivă.

Mema asta, marcată aici ca ceva fals, am văzut-o și tradusă. Ideea e așa: de ce mai există cazuri de COVID-19 în țări în care e obligatoriu purtatul de burka. Pe de o parte, India n-are o populație musulmană majoritară, dar nici măcar în celelalte țări nu-i atât de relevant, pentru că burka e purtată doar de femei și în niciun caz, cum am zis și mai sus, nu funcționează ca un filtru pentru virusuri. 

USA Today a abordat subiectul și-a explicat că, deși unele țări sunt majoritar musulmane, asta nu înseamnă că religia le ajută în vreun fel sau că o practică uniform. Apoi, un studiu realizat de cercetători din Hong Kong și Marea Britanie a arătat că purtarea măștii de către o parte mare din populație (peste 80 la sută) are un impact semnificativ în reducerea transmiterii virusului, pe când impactul e minimal când doar 50 la sută sau mai puțini oameni poartă mască. 

Un batic, o basma, o eșarfă sau un fular, asemenea și burka, nu protejează purtătorul, ci îi protejează pe ceilalți dacă purtătorul este bolnav. Și aici nu-i valabil doar pentru COVID-19, ci și pentru gripă, răceală și alte afecțiuni de tipul ăsta. 

În iulie, fizicianul Cristian Presură a făcut un experiment: timp de șase ore a purtat doar două măști. El a pornit de la o credință falsă des întâlnită în rândul celor anti-mască: scade nivelul de oxigen din sânge. Și aici e relevant să știi un pic de fizică. De fiecare dată când inspiri, tu inspiri un mix: oxigen, azot și alte gaze. Din tot acest mix, oxigenul reprezintă 20,95 la sută. Dar când expiri încă mai ai 16 la sută oxigen în aerul care deja a trecut prin plămânii tăi. Pe scurt, nu rămâi niciodată fără oxigenul care face organismul să funcționeze, lucru observat și de Presură: pe tot parcursul experimentului a avut o concentrație de 98 la sută. 

Megan Hall, un medic pediatru din Carolina de Sud, a făcut un experiment similar în iunie. Doar că al ei a avut o nuanță importantă: a măsurat concentrația și fără mască, și cu mască, dar și cu măști care filtrează (FPP2). Concluzia a fost asta: 98 la sută saturație fără mască, 98 la sută cu mască medicală, 99 la sută cu FPP2 și 99 la sută cu mască medicală și FPP2. 

Pe scurt, saturația de oxigen din sânge nu scade. Atât prin măștile handmade și medicale, cât și prin cele care filtrează aerul tot trece suficient oxigen ca organismul să funcționeze în continuare. 

O mare parte din vina haosului de acum îi aparține Guvernului și Grupului de Comunicare Strategică. Nu e o chestiune întâlnită doar la noi, dar noi aici trăim și suntem ceva mai atenți la fazele astea. Din același grup am selectat trei chestiuni de altfel întemeiate, chiar dacă nu în forma în care sunt prezentate acolo.

Dacă ești în București, Iași, Cluj, Timișoara și iei măști la set de 50 de bucăți de pe eMAG, la un preț rezonabil, nu-i la fel pentru toată lumea. Și nici pentru toți oamenii. La farmacie, masca e trei lei. Pentru o familie de trei persoane, asta înseamnă nouă lei pe zi. Adică între 150 și 250 de lei pe lună, în funcție de nevoi, în funcție de câte măști folosesc pe zi. Iar 250 de lei nu-i chiar puțin când salariul e mic. Discuția despre măști date gratuit a dispărut rapid.

În aprilie, am vorbit cu Bogdan Micu despre când se termină, matematic, pandemia. Și el a insistat pe-un lucru important: statul să pună la dispoziție cifre, să digitalizeze rapid evidența. Poate că, dacă ar fi fost cazul de așa ceva, n-am fi văzut pe 18 septembrie cum „explodează” numărul de vindecați. Altfel, o treabă mai bună decât Guvernul a făcut Universitatea Babeș Bolyai cu o platformă pe care monitorizează evoluția COVID-19 în România. 

Momentul în care lumea a început să fie atentă la COVID-19 a fost când a ajuns, în februarie, în Europa și Statele Unite ale Americii. Tot de atunci a fost luată în serios cercetarea pentru un vaccin, pe măsură ce țările anunțau măsuri de lockdown. În prezent, sunt câteva companii care au diverse formule pe care trebuie să le testeze. Din cele 40 de tipuri de vaccinuri, una sau două ar putea ajunge pe piață. Până atunci sunt în teste clinice.

Vaccinul antigripal nu a fost descoperit la un moment dat și de atunci acea formulă e folosită mereu. De fiecare dată e altă tulpină a virusului și o cursă secundară acum e pentru un vaccin antigripal universal. Chiar dacă îl avem pentru gripă de câteva zeci de ani, nu poate fi folosit la fel pentru COVID-19 și să funcționeze. Nu e același tip de virus, nu reacționează la fel și, mai important, nimeni nu vrea să pună pe piață un vaccin care nu-i sigur.

E foarte posibil ca discuția despre vaccin, ca în screenshot-urile de mai sus, să ducă și spre Rusia și să laude reușita lor că au deja un vaccin, deși alte țări le impută că n-au trecut prin toate testele, nu știu dacă e chiar formula bună și, mai ales, dacă chiar va funcționa.

Cert este că încă avem o pandemie. Sunt oameni care cred sau nu în virus, dar asta e irelevant. Nu toți mor, dar la fel de adevărat e că nu toți trăiesc. Undeva la mijloc suntem cu astfel de dezbateri: funcționează sau nu masca? Da, funcționează, dar depinde ce fel de mască și pentru cine este utilă.