Tot ce vrei să știi despre sex de la un sexolog, dar ți-e rușine să întrebi

Deși în ultimele decenii internetul și social media te-au ajutat să ții legătura cu mai mulți oameni, tinerii, și nu numai, au mai multe probleme de natură sexuală. De exemplu, cercetările recente din SUA arată că cei din generația milenialilor au mai puțini parteneri sexuali și numărul relațiilor sexuale a scăzut, comparativ cu generațiile anterioare. Asta e destul de ciudat având în vedere comoditatea zecilor platforme de dating, dar și fiindcă vorbim de generația care este mai deschisă în legătură cu sexul decât oricare alta.

Asta se datorează parțial faptului că petreci mai mult timp singur și flirtezi mai mult online decât în viața reală. Cu toate astea, chiar și în cadrul unei relații, tinerii au parte de probleme care pot fi descrise ca fiind clasice. De exemplu, cele mai frecvente probleme cu care se confruntă bărbații sunt ejacularea prematură, disfuncțiile erectile și dificultatea de a ejacula.

Femeile, pe de altă parte, suferă la nivel mondial în procent destul de mare (30 la sută) de durere vaginală în timpul actului sexual, dificultăți în atingerea orgasmului și dorință sexuală redusă. Aceasta din urmă este o problemă majoră pentru cupluri, fiindcă de multe ori unul dintre cei doi parteneri nu are același nivel de dorință ca celălalt.

Multor oameni încă le este rușine, din varii motive, să apeleze la un specialist, sau consideră că ce li se întâmplă face parte din viața de zi cu zi și nu poate fi schimbat. În majoritatea situațiilor nu este cazul. Asta fiindcă majoritatea problemelor de natură sexuală au legătură directă cu starea psihologică a fiecărei persoane sau cu problemele de sănătate pe care nu știu că le au, dar pot fi corectate.

Când am avut parte de o problemă similară am decis să o discut cu prietenii mei. Am fost șocat să aflu că majoritatea dintre ei au avut probleme similare, dar nu au discutat nici măcar cu cei apropiați lucrurile astea. Inițiativa mea le-a oferit oportunitatea să-și împărtășească propriile experiențe.

Așa că am cerut tinerilor să-mi împărtășească unele dintre problemele cu care se confruntă, dar le este rușine să le discute cu alții, iar eu să cer apoi opinia unui expert.

La început a fost foarte greu să-i fac să se deschidă, dar când am vorbit cu ei mi-au povestit și despre problemele altor prieteni. Este posibil ca unii să se fi simțit mai confortabil să discute despre problemele astea așa.

Cum am avut suficient material, l-am contactat pe Georgios Pangalos, psihiatru, sexolog și membru al Comitetului European pentru Medicină Sexuală (FECSM) și membru al Comitetului de Orientări din cadrul Societății Internaționale de Medicină Sexuală (ISSM). Mai jos poți citi ce răspunsuri a dat întrebărilor anonime adunate de la tinerii cu vârstele cuprinse între 19 și 35 de ani.

VICE: Cât de des poți face sex anal fără să te supui la riscuri?
George Pangalos: Multă lume se bucură de sexul anal. Pericolele de care te poți lovi în cazul ăsta au mai mult de a face cu cazurile în care nu iei măsuri de precauție și riști să te infectezi cu HIV sau cu alte boli cu transmitere sexuală. Utilizarea corectă a prezervativului te protejează de ele. Dincolo de asta nu cred că e nevoie să vorbim despre o anumită frecvență cu care poți face sex anal. În penetrarea vaginală te ajută la lubrifiere lichidul vaginal, dar în cazul celui anal nu există așa ceva. Deci ca să nu existe probleme de sângerare sau rănire este important să folosești lubrifiant.

Partea de frecvență a actelor sexuale anale e ceva ce-i privește pe parteneri și ar trebui discutată, astfel încât să existe întotdeauna consimțământul ambelor părți. Trebuie remarcat faptul că genul ăsta de act sexual este destul de comun, iar studiile din Marea Britanie au arătat că oamenii de toate genurile și orientările sexuale folosesc în mod regulat această practică. În concluzie, practic nu există o limitare a numărului de contacte sexuale anale într-o anumită perioadă de timp.

De ce unele femei nu au niciodată orgasm?
Aproximativ 20 la sută dintre femei pot avea o tulburare orgasmică, adică să nu aibă orgasm în mai mult de 75 la sută din contactele sexuale.

Orgasmul este perceput de creier prin intermediul neurotransmițătorului de dopamină, când acesta a atins o cotă superioară. Dincolo de asta, este posibil ca zece la sută dintre femei să nu fi avut niciodată orgasm, alte zece la sută să nu fi avut un partener stabil și un procentaj la fel de mare să fi trecut printr-o perioadă de stres.

Cauzele posibile pentru lipsa orgasmului sunt numeroase, printre care menționez: anxietatea, depresia, abuzul, tulburarea de stres posttraumatic, problemele în relație, ejacularea prematură sau problemele de erecție, comunicarea deficitară în cuplu, unele probleme culturale legate de sexualitate și problemele de concentrare sau excitare a femeilor.

Pe lângă astea, lipsa orgasmului mai poate fi cauzată de diverse medicamente pe care le ia o femeie pentru diverse afecțiuni neurologice, traumatisme sau probleme ginecologice în zona vaginului și a uterului.

Există, de asemenea, problema atrofierii vaginale, care este tratată în prezent cu intervenții de intinerire a zonei genitale. Țin să menționez că partea medicală menționată anterior este mult mai rară decât cea psihologică în aceste cazuri. Cu toate astea, există soluții atât pentru partea organică, cât și pentru cea psihologică. Există, de exemplu, psihoterapia sexuală, dar și lucruri pe care le poți face pentru schimbarea stilului de viață. 

„Fac un tratament care mi-a întrerupt menstruația de ceva timp. Mi-a redus excitația sexuală și, când fac sex cu partenerul meu, nu sunt îndeajuns de lubrifiată, așa că mă doare. Este asta ceva permanent sau îmi voi reveni după terminarea tratamentului?”, întreabă o prietenă.
Depinde despre ce tratament este vorba. Există multe tipuri de medicamente necesare și esențiale, de la cele psihiatrice, la cele oncologice sau pentru probleme cardiace. Știm că există inevitabil unele efecte secundare în ceea ce privește sexualitatea.

În cazurile de genul e mai bine să discute cu medicul ei în colaborare cu un specialist în sănătate sexuală, care poate sugera ajustarea tratamentului, întotdeauna ținând cont de boala primară care este tratată. Există, de asemenea, și tehnici prin care cuplul să își recapete viața sexuală. 

Ăsta ar fi idealul. În niciun caz nu trebuie să renunțe la tratament. Dacă este vorba de unul temporar, când se va termina totul, se va întoarce la normal. Cu toate astea, cu ajutorul unei terapii sexuale adecvate, cuplul se poate bucura de viața sexuală fără problemele cauzate de hidratarea vaginală redusă, scăderea libidoului și tulburarea orgasmică de care am discutat anterior. 

Există modalități cu care să prelungești actul sexual prin întârzierea ejaculării?
Întrebarea ar trebui mai degrabă să fie de ce vrei să întârzii ejacularea în actul sexual. Media globală a ejaculării intravaginale (IELT) este de cinci până la 5,2 minute de la momentul penetrării. De multe ori oamenii consideră că durata asta este prea scurtă, fiindcă partenera nu are orgasm. Cu toate astea, persoanele care au o problemă reală cu ejacularea prematură sunt cele care ejaculează în mai puțin de un minut în 75 la sută din actele sexuale. Cu alte cuvinte, trebuie să vedem motivele pentru care se dorește prelungirea duratei actului sexual, fiindcă există întotdeauna teama de oboseală și pierderea plăcerii din cauza îndepărtării de punctul în care ejacularea ar fi putut să aibă loc și să fie satisfăcătoare pentru ambii parteneri. 

Dacă te confrunți cu ejaculare prematură îți recomand „Tehnica Start-Stop”, o metodă de psihoterapie sexuală prin care persoana învață exact momentul în care se produce ejacularea, oprește penetrarea și cu mișcări mai lente crește durata totală a actului sexual. Mai era și „Tehnica Stop-Squeeze”, în care se pune presiune asupra prepuțului pentru prevenirea ejaculării, dar acum este mai rar folosită. Mai există și creme speciale pe care le recomand persoanelor cu ejaculare prematură, precum și unele medicamente. Dar repet, toate astea sunt pentru persoanele care au o problemă reală și nu pentru cineva care rezistă în actul sexual de la cinci până la zece minute.

„Sunt împreună cu partenera mea de doi ani și vreau să o întreb câteva lucruri care i se pot părea ciudate. Cum să fac asta?” întreabă un prieten.
Cheia pentru comunicarea în cuplu, și cel mai important lucru, este consimțământul de a continua o practică sexuală. Care este acel lucru ciudat pe care dorește să-l propună partenerei? Vrea să reînnoiască relația? Nu se bucură de lucrurile pe care le făceau până acum și ar dori să încerce altceva? Prin discuție și comunicare deschisă își pot da seama de limitele pe care le au amândoi și, dacă există un punct comun, pot merge mai departe. 

Ce rol joacă dimensiunea penisului în satisfacerea sexuală a femeii? Dacă este importantă dimensiunea, ce poate face un bărbat cu un penis mic ca să satisfacă o femeie?
Terminațiile nervoase care transmit stimulii la creier pentru plăcere orgasmică sunt situate în prima treime a vaginului. Dimensiunea medie a penisului poate varia, în funcție de rasă și de vârstă, de la 11 la 15 centimetri în erecție. Asta nu înseamnă că cineva care are un penis de nouă centimetri nu poate satisface o femeie, fiindcă practic se încadrează ca dimensiune în prima treime a vaginului. Un penis mediu normal este capabil să mulțumească o femeie. Dincolo de asta, există tehnici și poziții care pot crește frecarea care apare în penetrarea vaginală. De exemplu, o penetrare mai verticală poate crește contactul și aduce rezultatul dorit. 

Există un număr ideal de contacte sexuale într-o săptămână pentru un cuplu nou format?
Nu, nu putem vorbi despre un număr ideal. Asta e ceva ce doar cuplul poate determina, în funcție de ritmul ambilor parteneri. De multe ori se creează o diferență în cuplu, de câte ori își dorește unul dintre parteneri și de câte ori altul. Asta se datorează mai multor motive, cum ar fi stresul de la muncă, de exemplu. La începutul unei relații partenerii au contact sexual mai frecvent datorită hormonilor. Cu toate astea, dacă se reduce numărul contactelor sexuale, nu înseamnă neapărat că există o problemă în cuplu. 

„Am ieșit dintr-o relație grozavă și am întâlnit o fată care îmi place foarte mult. Nu am avut niciodată probleme cu erecția sau de ejaculare prematură, dar de fiecare dată când am încercat să facem sex, ori nu am putut ori am terminat aproape imediat. Trebuie să iau o pastilă ca să-mi îmbunătățesc performanța?” se întreabă un tânăr.
În cazul ăsta trebuie să te întrebi dacă procesul de „doliu” după relația anterioară s-a încheiat. Dincolo de asta, dacă tânărul nu a avut anterior o disfuncție erectilă și a exclus cauzele organice, trebuie să trecem la partea psihogenă. De multe ori cauza sunt stresul și anxietatea de performanță care apare în relațiile sexuale cu un nou partener. Asta se tratează cu psihoterapie sexuală și nu cu medicamente.

Dacă persoana în cauză nu are o problemă atunci când se masturbează și are erecții normale dimineața, atunci este în mod clar o disfuncție psihogenă din cauza anxietății de performanță. Trebuie să nu se mai gândească la eșecul anterior, ca data viitoare să se concentreze asupra lucrurilor care provoacă erecția și nu asupra gândurilor negative. 

Care sunt caracteristicile unui bărbat alfa? Este o problemă pentru cineva să aibă acest tip de comportament?
Asta e o întrebare mai mult sociologică. Masculii Alfa există în tot regnul animal și, conform studiilor lui Frans De Waal, știm că ei sunt liderii comunităților. Evident că la om caracteristicile care definesc un mascul alfa sunt foarte diferite. În antichitate putea fi considerat puternic, conform teoriei darwiniste, ca fiind cel mai adaptabil, iar în societatea modernă capitalistă, ține de putere. În orice caz, cel care intenționează să aibă copii și să reproducă sistemul poate fi considerat un mascul alfa. Cu toate astea, fiindcă la om caracterizarea nu se bazează exclusiv pe procreare și reproducere, problema e mult mai complexă de atât.

Articolul a apărut iniția în VICE Grecia.