De ce bucureștenii n-o să-și recicleze gunoiul nici într-o sută de ani

„Ce culmea ar fi să fiți amendați c-ați lăsat gunoiul aici!”, le spune un bătrânel celor zece reprezentanți ai platformei civice Declic, care s-au strâns în fața sediului Gărzii Naționale de Mediu. Fiecare a adus cu el un sac plin de gunoi ca să arate că, oricât de mult ți-ai dori să colectezi selectiv deșeurile, orașul ăsta nu te lasă s-o faci.

Legea 132 care obligă instituțiile publice să colecteze selectiv deșeurile a fost dată-n iunie 2010, dar când mergi pe stradă, în București, spune-mi câte tomberoane diferite ai văzut pentru hârtie, sticlă sau plastic. Deadline-ul era 1 iulie 2019, pentru ca primăriile și firmele de salubrizare să asigure toate cele necesare ca deșeurile să fie colectate selectiv. Lucru care nu s-a întâmplat.

La protest se strâng undeva la 20 de oameni, mai degrabă în trecere, își lasă gunoiul, apoi merg mai departe către casă sau muncă. Bucureștenii nu colectează selectiv pentru că nu prea au unde, dar sunt și mulți prea comozi să-și separe gunoiul?

De patru ani, de când am venit în București, am locuit numai la cămin. Acolo, colectarea selectivă pare ruptă dintr-o distopie de Asimov. Mai există din când în când campanii de reciclare de hârtie sau de doze de suc/bere, dar astea sunt inițiativele asociațiilor studențești sau ale unor branduri. Administrația nu face nimic.

Mama se tot laudă că la Suceava există tomberoane diferite și ea chiar separă deșeurile, dar crede că e printre puținii oameni care fac asta. Se pare că un orășel din nordul țării a luat fața Bucureștiului.

Ca să încerce să grăbească procesul și să fie respectată legea, membrii comunității Declic au trimis în jur de o mie de sesizări către Garda Națională de Mediu. Doar câteva persoane au primit răspuns și ăla evaziv.

„Răspunsuri în doi peri, că nu e de competența lor, ceea ce nu este adevărat pentru că intră-n responsabilitatea lor. Au mai fost redirecționați către primării și poliția locală, ceea ce nu e neapărat greșit ținând cont că ambele au atribuții de control. Dar noi le-am cerut lor o acțiune unitară la nivel național prin care să oblige primăriile să refacă regulamentele de salubrizare, contractele cu ei și să-i oblige să colecteze separat”, îmi spune Luminița Dejeu, membru Declic din 2015, anul înființării.

Surprinzător nu e că grămada de gunoi din fața sediului Gărzii Naționale de Mediu crește foarte încet, ci faptul că cetățenii care trec pe acolo nu sunt deloc curioși să vadă ce se întâmplă. Greu să te mai surprindă grămezile de gunoi într-un oraș care a ajuns scrumiera șoferilor și tomberonul multor concetățeni.

„Legea asta ar trebui să se respecte ca legea circulației. Dacă ai trecut pe roșu - plătești, dacă arunci gunoi aiurea - plătești. Doar că trebuie să și ai unde să plătești”, mai spune Luminița. Când vezi că 88% din participanții la un sondaj cred că schimbările climatice sunt o problemă serioasă, iar autoritățile ar trebui să ia măsuri pentru protejarea mediului și te uiți la numărul participanților la acțiune, te gândești că românii sunt ipocriți.

Andrada, 25 de ani, participă la acțiune și crede că sunt mult mai mulți bucureșteni interesați de problema asta, doar că ora 12.00 n-a fost una favorabilă, că oamenii sunt la muncă. „Am o pagină de Facebook prin care încerc să ajut oamenii să găsească mai ușor puncte de colectare. Acolo primesc multe mesaje de susținere din toată țara. Mulți îmi și cer sfaturi sau mă întreabă unde duc sacii cu cartoane. Știu locuri în București, dar în alte orașe nu.” Andrada colectează selectiv de doi ani și-mi zice că nu i se pare așa greu, ajunge să fie un reflex.

La fel crede și Dan, 41 de ani, care colectează selectiv de când avea 16 ani. Îmi povestește că totul a început când, în liceu, a avut profesori care îl luau la diferite activități de ecologizare. Așa că acum nu i se pare mare lucru, ci mai degrabă normalitate.

„Strâng lunar cam trei-patru metri cubi de deșeuri, hârtie și plastic în principal, și nu găsesc unde să le duc. Stau în zonă centrală și mai demult aveam locuri de reciclat, dar au dispărut. Un an am mers cu mașina plină undeva pe Autostrada Soarelui, până să dispară și alea”, spune Dan.

Mai multe puncte de colectare a deșeurilor. Mai multe campanii de conștientizare a importanței colectării selective. Firme de salubrizare mai bune. Popularizarea Hărții Reciclării. Sunt câteva dintre revendicările oamenilor veniți la protest.

Și cât vorbeam cu participanții la acțiune de ce s-ar putea face și nu s-a făcut, a ieșit și directorul Comisariatului General al Gărzii Naționale de Mediu, David Marian.

„Până la 1 iulie, cu un caracter preventiv și îndrumativ, am efectuat controale la toate unitățile administrativ-teritoriale, pentru stabilirea stadiului în care se află. De la contracte de delegare a gestiunii deșeurilor până la modalitatea practică de a asigura colectarea selectivă. Normal că procentele erau și sunt sub limita propusă. În august și septembrie am înștiințat toate autoritățile locale, urmând ca, începând de săptămâna viitoare, să desfășurăm o acțiune practică, de control. Perioada de prevenție am depășit-o, iar Garda trece la următoarea etapă, pe care nu ne-o dorim pentru știm că nu sancțiunea rezolvă situația. Mai ales că dacă pedepsim primăriile, practic dăm în cetățeni. Bugetul local înseamnă participarea cetățenilor din comunitate”.

Bref: instituțiile nu respectă legea, pedepsele nu se aplică, Garda ridică din umeri, oamenii sunt indolenți, ONG-urile încearcă să mai miște câte ceva, toți ne plângem de poluare, dar nimeni nu face nimic. We are fucked!

Alexa încearcă să fie amuzantă aici, mai puțin moldoveancă aici și sentimentală aici.