Tipul ăsta face hituri rock din manele mai ceva ca Delia

Sergiu Onișor e un băiat de 24 de ani din Alba Iulia care lucrează în domeniul transporturilor pe partea de vânzări și dispecerat. Dacă l-ai vedea fără să știi nimic despre el ai spune că e un tip normal, genul ăla care rupe sala în două și doar atâta știe. Poate mușchii pe care și-i flexează pe Instagram duc la stereotipul ăsta, dar dacă aplici vorba înțeleaptă cu „nu judeca din prima pe cineva” ai să fii surprins, așa cum am fost și eu. 

L-am descoperit random pe TikTok și mi-a atras atenția cu un video în care transformă „Foc, foc”, melodia lui Florin Salam și Mr. Juve, într-o piesă rock a-ntâia. Am mai dat play odată să mă asigur că nu e vreo caterincă, am mai văzut încă un clip, am deschis iar Instagram să-i analizez profilul cu mușchii la vedere și am zis că trebuie să aflu care-i treaba cu el.

Sergiu nu-i doar pasionat de sală, ci se autointitulează „fitness rockstar”, pentru că „îi exprimă foarte bine personalitatea”, bazată pe cele două mari pasiuni ale lui – fitnessul și muzica. „Am început să iau în serios mersul la sală la 20 de ani, când am decis să ies din zona de confort și să încep să-mi doresc mereu să fie mai bun, iar sala este un început pentru acest lucru.”

Simte că viața lui e mult mai organizată pentru că-și pregătește mesele cu o zi înainte, umblă cu caserolele după el și face sport constant, cinci zile pe săptămână. Este mulțumit de el și, după cum o zice, „asta se simte în toate activitățile și interacțiunile lui de zi cu zi.” Însă nu vrea să facă o carieră din asta și păstrează sportul la stadiul de pasiune. 

Sergiu n-a dezvoltat determinarea doar la sală, ci o avea încă din copilărie, când s-a apucat să învețe să cânte la chitară. Avea 11 ani și se juca Guitar Hero când a auzit o piesă de la Metallica. „A fost prima dată în viața mea când am experimentat pielea de găină când am auzit o chitară. Mi-am zis «trebuie să învăț să fac asta neapărat!» I-am spus mamei, iar ea mi-a cumpărat o chitară și mi-a găsit un profesor. Am norocul de părinți care m-au susținut mereu, indiferent de situație.”

Înainte să înceapă lecțiile, proful i-a dat un test și l-a rugat să reproducă niște note pe chitară cu vocea, să vadă dacă are ureche muzicală. „Nu am nimerit nici măcar una corectă și mi-a spus că nu o să mă țin de treabă, pentru că nu am înclinație muzicală. Mi s-a părut absurd.”

Nu s-a lăsat, ba chiar a început să repete câte trei–patru ore după școală, apoi învăța tot ce găsea pe net despre chitară. „Eram ca un burete, învățam și asimilam orice lecție găsită online. Țin minte că pe vremea aia nu aveam internet la bunici și mergeam cu laptopul în brațe lângă casa vecinilor pentru că prindeam net de acolo și așteptam să mi se încarce videoul să pot să învăț.”

A renunțat la prof, iar după trei ani s-a întâlnit cu el întâmplător și i-a propus să cânte împreună. „Mi-a spus că sunt mai bun decât el și nu-i vine să creadă.” Sergiu avea atunci doar 14 ani. „Asta să fie o lecție pentru toată lumea. Nu lăsați pe nimeni să vă descurajeze, indiferent de domeniu. Eu am trăit asta. Pasiunea și munca o să bată mereu talentul. De fapt, cred că talentul asta e – o combinație între pasiune și muncă. Uite-mă aici, la 24 de ani, după ce mi s-a spus că nu o să mă țin de muzică, cu zeci de mii de aprecieri pe rețelele sociale de la oameni din toată țara.”

„Trupa mea de suflet va fi mereu Metallica. Mi-a schimbat perspectiva asupra muzicii în totalitate. Știu fiecare piesă, fiecare concert și documentar și am avut norocul să-i văd în 2019 la București – una din cele mai frumoase nopți din viața mea.” Consumă tot ce ține de metal și rock, iar printre trupele care l-au format se numără Iron Maiden, Judas Priest, Guns N’ Roses, Led Zeppelin, Deep Purple, Pink Floyd. De pe listă nu lipsește nici Ozzy Osbourne.

Și-a umplut urechile și sufletul cu rock, dar încă din liceu la toate chefurile și majoratele unde mergea auzea acorduri de chitară pe manele. „Aveam momente în care-mi ziceam «incredibil cum sună linia asta melodică, solo-ul ăsta, tarabana.» Apreciez altfel o melodie din perspectiva unui chitarist. Pot să ascult o manea și să vizualizez deja gama pe griful de chitară, să înțeleg ce fac oamenii ăia acolo. Spun cu toate sinceritatea: artiștii acestui gen muzical sunt extraordinari.”

Pentru Sergiu, muzica e muzică și o ascultă în funcție de starea lui de spirit. „Da, ascult manele. O manea bună mereu îmi creează o stare de bine și îmi dă un vibe fain, mai ales la petreceri. Cu atât mai mult îmi place să le cânt. Se vede și în clipuri cum mă face o manea să mă mișc și să zâmbesc.” Îi ascultă pe clasici – Florin Salam, Tzancă Uraganu, ASU, Șușanu, Nicolae Guță sau Mr. Juve și crede că prejudecăți vor exista mereu cu privire la stilul ăsta muzical. „Statistica este în favoarea manelelor, iar artiștii acestui gen au succesul pe care-l au datorită lumii care-i apreciază. Lumea doar nu vrea să recunoască asta.”

Cât timp a fost la facultate în Cluj, Sergiu a făcut parte din mai multe trupe, dar niciuna nu era ce căuta. Voia să se simtă ca într-o familie, așa cum a văzut în documentarele despre formațiile pe care le aprecia. „În nicio trupă nu am simțit asta, așa că am acceptat realitatea. Mi-am dat seama că oamenii sunt dificili, mai ales când vine vorba de lucrat împreună, așa că am luat-o ca pe o lecție. Am decis să merg pe drumul artistic de unul singur, până când va veni momentul să lucrez cu oameni care să fie pe aceeași lungime de undă cu mine. Nu exclud nicio colaborare când apare oportunitatea.”

Așa a apărut și contul de TikTok, unde a avut un real succes încă de la primul clip, pe care l-a postat la început de iunie. „Din trei clipuri am făcut peste patru sute de mii de vizualizări, peste 40 de mii de aprecieri și peste o mie de comentarii în care mi-a fost arătată susținere și apreciere. Nu în ultimul rând, a venit și-o propunere de colaborare din partea lui ASU, unul dintre cei mai buni și vechi artiști ai acestui gen de muzică. Am fost extrem de fericit și abia aștept să lucrăm împreună. Colaborarea cu el ar putea fi începutul acestui gen muzical în România.”

E recunoscător tuturor celor care-l susțin și zice că fără acești oameni n-ar fi fost unde e. Ăsta-i și motivul pentru care dedică mult timp clipurilor, undeva la trei ore pe video. „Procesul cuprinde modificarea structurii piesei originale, înregistratul părții de chitară peste instrumental, filmatul și editatul clipului. Îmi poate lua și zile întregi în care ascult piesa de mai multe ori, improvizez, caut momente cheie și intru în vibe, până când am o structură solidă și mă simt super încrezător cu ce am creat.”

Melodiile le alege tot pe bază de feeling. „Dacă îmi dau un vibe bun, la fel voi transmite și eu mai departe, indiferent de piesa aleasă.”

Sergiu mărturisește că-i place la nebunie ce face, se distrează foarte tare când face clipurile pentru TikTok și vrea să continue în direcția asta. Totodată, și-ar dori ca în 2022 oamenii să nu mai pună etichete și să judece când vine vorba de muzică și să se bucure de ea: „Deja trăim vremuri grele și urâte, iar muzica, indiferent de genul ei, ar trebui să ne unească și să ne ofere o stare de bine.” 

I-ar plăcea să ajungă să trăiască din asta, dar, în același timp, nu se grăbește și se bucură de proces. Totul vine din plăcere și pasiune, iar faptul că videourile au succes e un bonus. Cât despre manele rock, vede un mare potențial în ele. „E ceva inedit, spontan, nou și ideea de a accentua chitara pe acest gen de muzică e foarte bună. Mi-ar plăcea să le cânt la petreceri și pe scenă. Ar fi un vis împlinit să contribui la inventarea unui gen muzical nou”, conchide Sergiu.