E oficial: am preluat preşedinţia Consiliului Uniunii Europene. Nu au reuşit să ne scape nici finlandezii, nici vreo calamitate naturală. Va trebui să îndurăm șase luni în care Dăncilă şi şleahta de trepăduşi incompetenți şi infractori condamnaţi ne vor face de râs în faţa mai-marilor Europei.
Aseară, la Ateneu, am auzit din partea membrilor coaliţiei de guvernare aceleaşi discursuri din ultima vreme, de români patrioţi şi verzi. Măcar m-am putut amuza că Donald Tusk vorbeşte mai bine română decât o face Dăncilă în engleză după nouă ani în Parlamentul European. Gurile rele spun că ar vorbi şi româneşte mai bine decât doamna prim-ministru, cine sunt eu să le contrazic?
Videos by VICE
Dar în spatele discursurilor de patrioţi ce tânjesc să fie trataţi cu demnitate şi respect stă o Românie ce arată din ce în ce mai mult ca o ruină, un stat eşuat la periferia Europei. Lucrurile astea vor fi văzute şi de liderii europeni când se vor plimba prin ţară în următoarele luni. Am impresia că mulţi dintre ei nu au realizat pe deplin că România a devenit omul bolnav al Uniunii Europene, la mare distanță de Ungaria şi Polonia.
Și pentru că mai mult ca sigur reprezentanţii autorităţilor române vor încerca să măture mizeria sub preş (vezi episodul Anthony Bourdain), le-am pregătit un itinerar liderilor europeni care să le arate lucrurile cu adevărat reprezentative pentru România. Să vadă că țara asta nu înseamnă doar recepții fastuoase în buricu’ târgului, la Ateneu.
Catedrala Mântuirii Neamului
E şi normal ca turul ţării să înceapă cu CMN, chiar dacă politicienii mioritici sunt mândri din cale-afară de ea. E doar la o aruncătură de băţ de Casa Poporului, deci oficialii străini vor putea să treacă rapid în revistă ambele construcţii megalomane, pe sistem de pachet doi în unu.
În al doilea rând, deşi România e aproape o ruină în mai toate domeniile de care statul zice că se ocupă, guvernanţii dau an de an sume generoase cultelor să le cumpere bunăvoinţa, că doar suntem cel mai credincios popor din Europa.
De ce e reprezentativ: că e cel mai elocvent exemplu al risipirii banului public şi al simbiozei bolnăvicioase dintre cler şi clasa politică.
Leprozeria de la Tilicheşti
Poate că mai-marii europeni nu vor fi prea impresionaţi de Catedrală, că în fond au şi ei unele mult mai agreabile estetic decât construcţia faraonică a BOR. Leprozeria din Tilicheşti însă e ultima din Europa, deci foarte probabil n-au mai văzut aşa ceva.
Prin toamna anului trecut s-a viralizat pe Facebook (ulterior a fost preluat şi de canalele de ştiri) apelul unor angajaţi ai spitalului care rugau oamenii să le doneze o mână de legume şi fructe, să pună câteva borcane de gem şi nişte castraveţi şi varză la murat peste iarnă, că statul român alocă doar 11 lei/zi de pacient, pentru asigurarea a trei mese.
De ce e reprezentativ: ilustrează starea sistemului public de sănătate şi maniera în care România îşi tratează bolnavii.
Autostrada Lugoj-Deva
Infrastructura nu o duce nici ea mai bine. Când dă puţină zăpadă, trenurile au întârzieri uriaşe (mă rog, nu că vara ar fi mai bine), avioanele decolează luând bucăți de pistă cu ele, iar penele de curent şi întreruperile tot mai dese de căldură se datorează faptului că şi infrastructura energetică e aproape de colaps.
La autostrăzi şi infrastructură rutieră e jalea cea mai mare. Suntem pe ultimul loc în UE la capitolul kilometri de autostradă raportaţi la suprafaţa ţării şi pe primul la numărul de decedaţi în decese rutiere. Chiar şi cioturile alea de autostrăzi pe care politicienii le inaugurează cu mare fast, precum autostrada A1 Lugoj-Deva, fie se rup, fie se mai surpează. Dar nu-ți face griji, Guvernul anunță că o să remedieze ei lucrurile prin parteneriatele alea public-privat cu firme din China şi Turcia.
De ce e reprezentativ: e simbolul perfect pentru tot ce înseamnă infrastructură în România.
Cazinoul din Constanţa
Preşedinţia României la Consiliul Uniunii Europene o să se încheie prin vară, deci e timp şi de un sejur la Marea Neagră. Nu cred că aş fi deosebit de răuvoitor dacă aş zice de Constanţa că arată ca după război. E amuzant că unii conaţionali au impresia că de aia nu ne vor olandezii în Schengen, de teamă că le facem concurenţă la portul Rotterdam, dar Constanţa e singurul oraş mare din România fără un parc industrial.
Cazinoul, clădire emblematică a Constanţei, e în paragină de ani de zile. Autorităţile au tot pasat clădirea între ele, doar doar s-o încumeta vreuna să se ocupe de restaurarea sa. Au trecut opt ani de când trebuia să înceapă restaurarea, fără să se schimbe nimic, cu excepţia gradului de degradare al cazinoului.
De ce e reprezentativ: arată cum se îngrijesc politicienii patrioți de patrimoniul istoric şi cultural, dar şi halul în care poate ajunge un oraş după suficienţi ani de conducere PSD.
Parcul de pe deal, dintre Scânteieşti şi Fântânele, județul Galaţi
De la Constanţa la Galaţi nu e distanţă atât mare, aşa că dacă tot sunt prin apropiere, ar fi păcat dacă oficialii europeni ar rata o minune a planificării urbanistice, parcul de pe deal, dintre două sate gălăţene.
Imaginile sunt demne de un roman de-ale lui Kafka şi sunt convins că oaspeții de rang înalt vor fi impresionaţi. Nici măcar nu e singurul de acest fel din judeţul Galaţi sau din ţară. Lângă Ploieşti, de exemplu, autorităţile locale au cheltuit 16 milioane de euro din fonduri europene nerambursabile ca să construiască un parc în care cresc bălării.
De ce e reprezentativ: demonstrează că autorităţile române fac şi investiţii când e de sifonat ceva, iar reprezentanții UE pot vedea pe ce se duc banii comunitari.
Monumentul Facebook din Alba-Iulia
În an post-Centenar, un oraș ca Alba Iulia nu putea să lipsească din itinerar. Mai ales când conţine încă un exemplu de bani investiţi cu cap de autorităţile locale. Mă refer, bineînțeles, la vestitul „monument Facebook”. Teoretic sunt trei cruci care vin împreună înspre vârf, să simbolizeze cele trei provincii istorice care s-au unit cu patria-mamă. Practic, arată ca logo-ul Facebook şi nu i-a scăpat nimănui asemănarea.
La capitolul ăsta concurenţa e mare. Cât sunt în Bucureşti, Juncker şi compania vor vrea cu siguranță să vadă şi minunea aia cu împăratul Traian şi lupoaica. Bănuiesc că vor ajunge la un moment dat şi pe la Timişoara, aşa că nu trebuie ratate nici statuile hidoase pe care le-a plasat primarul Robu în oraş.
De ce e reprezentativ: arată kitsch-ul cu care sunt împodobite pe bani grei oraşele patriei.
Pata-Rât
Probabil că oaspeţii vor ajunge şi în capitala Transilvaniei, mai ales că sigur au auzit şi ei ce neaoşă e. Ştiu toţi clujenii că Emil Boc e cel mai cel primar, mai ales în comparaţie cu duamna Gabi de la Bucureşti, etern motiv de mândrie şi miştouri.
Pata-Rât nu e, însă, tocmai mişto şi au venit inclusiv cei de la BBC sau Channel 5 să documenteze ruşinea. Primăria promite de ani de zile că va închide groapa de gunoi, dar nu reuşeşte să rezolve problema celor peste o mie de oameni care trăiesc la marginea subzistenţei acolo. Fără adresă oficială sau acte de identitate, oamenii nu îşi pot găsi un job sau accesa programe de ajutor social, fiind condamnaţi la sărăcie perpetuă.
De ce e reprezentativ: în România trăiesc peste jumătate de milion de oameni fără acte de identitate, majoritatea de etnie romă.
Satele depopulate ale patriei
Probabil că până acum au înţeles şi oficialii europeni de ce românii dau buzna în ţările lor şi suntem campioni la emigraţie. Poate că n-ar strica să vadă şi câteva exemple de sate părăsite, mai ales că au de unde alege. Dacă vine şi Matteo Salvini, liderul populist al Italiei, poate îl facem uitat prin vreunul.
Fenomenul natural de migraţie de la sat la oraş e exacerbat de rata enormă a emigraţiei peste hotare. În absenţa tinerilor, bătrânii ajung deprivaţi de relaţiile familiale şi îşi trăiesc ultimele zile în sărăcie şi mizerie, uitaţi de copiii şi în indiferenţa totală a statului român.
De ce e reprezentativ: e una din tragediile ascunse ale României, despre care puţini vor să vorbească şi mulţi vor să uite.
Volovăţ, județul Suceava
După toate locaţiile vizitate, există riscul ca liderii străini să înceapă a avea episoade depresive, așa că ar trebui duși şi la puţină distracţie tradiţional românească.
Variante ar fi multe, dar cea mai potrivită mi se pare comuna Volovăţ, din judeţul Suceava. Acolo vor putea degusta o delicatesă bahică inedită, cunoscută de localnici sub denumirea de chicuşuri. Dacă nu știi ce-s alea, nu te îngrijora, VICE a scris deja despre asta şi poți vedea un documentar despre consumul de eter aici.
De ce e reprezentativ: pentru că românii sunt campioni la alcoolism, cu toate efectele sociale nocive pe care acesta le implică.
Judeţul Teleorman
Nu cred că există altă locaţie mai potrivită pentru a încheia sejurul pe plaiurile mioritice. Sub conducerea lui Dragnea şi a PSD-ului, Teleormanul a ajuns să deţină mai multe recorduri negative: e printre cele mai sărace judeţe, are în componenţă cea mai săracă localitate din ţară, are cea mai mare rată a depopulării, cea mai mare rată a şomajului şi cel mai mare număr de asistaţi social la nivel naţional. Filmuleţul ăsta îţi arată în ce sărăcie lucie trăiesc oamenii de acolo mult mai bine decât ar putea-o face nişte statistici.
Cu toate acestea, preşedintele PSD e un om înstărit și demonstrează că poţi face avere chiar dacă te tragi din polul sărăciei şi ai lucrat toată viaţa doar la stat. Palatul său din Alexandria ar putea să îi găzduiască lejer pe oficialii europeni cât timp sunt în vizită, dacă tot a ales Liviu să absenteze de la inaugarea oficială a Preşedinţiei României la cârma Consiliului Uniunii Europene.
De ce e reprezentativ: ilustrează exact cum ar ajunge întreaga Românie după mai mulţi ani de guvernare PSD.
Editor: Răzvan Filip
