Lumea fabuloasă a pensiilor speciale în care niște români iau lunar mai mult decât tine într-un an

De la 1 ianuarie 2022 o să crească toate pensiile, a anunțat glorios Guvernul „USL 2”. Ce nu se spune însă este că astfel vor crește din nou și pensiile speciale, care au mai fost majorate o dată anul ăsta de Florin Cîțu, când a crescut salariul minim pe economie. Astfel, prima măsură notabilă pe care o va lua Nicolae Ciucă în calitate de premier va fi să-și mărească pensia. Surprinzător? Cu siguranță, mai ales când vezi care a fost retorica până acum. „Eliminăm pensiile speciale în primele 30 de zile de când am ajuns la guvernare”, a declarat Rareș Bogdan în campania electorală pentru alegerile europarlamentare.

Doi ani mai târziu, nu doar că pensiile speciale nu au fost desființate, dar liberalii au ajuns la performanța de a le mări. De două ori. Deși toate guvernele au promis până acum că aceste pensii vor fi desființate, în doar patru ani de zile suma plătită pentru pensiile speciale a crescut cu 74 la sută. Și urmează să crească și mai mult, mulțumită generalului Ciucă. În prezent, peste două sute de mii de români beneficiază lunar de pensii speciale, iar cea mai mare e de 77 de mii de lei pe lună. 

Până și liberalii au arătat că povestea cu desființarea pensiilor speciale a fost doar o lozincă de campanie. „I-am spus lui Rareş Bogdan, fii atent, nu poţi să le desfiinţezi! Dar poate că atunci când ai un discurs politic nu te concentrezi aşa de tare pe detalii”, a afirmat Raluca Turcan.

Ca detaliu suplimentar — În Olanda, se bucură de pensii speciale doar cei care fac munci fizice dure, în Germania au doar funcționarii publici, fermierii și minerii, iar în Suedia nu se acordă deloc. În România, pensiile speciale au fost instituite în 1997, iar de ele au ajuns să beneficieze în principal foștii angajați din Ministerul de Interne și Ministerul Apărării Naționale, procurorii, judecătorii, diplomații și, desigur, parlamentarii.

Cel mai bine remunerată dintre toate categoriile de „speciali” e cea a magistraților. Ca să înțelegi cum funcționează inegalitatea socială îți zic doar că un judecător poate avea pensia și de douăsprezece ori mai mare decât pensia medie în România, care e 1 661 de lei. Privește partea bună, totuși: pensia medie putea fi 1 650 de lei, dar noroc de liberalii mărinimoși care au mai dat de la ei câte unsprezece lei. 

Pensiile de serviciu, cel puțin la valoarea lor de acum, sfidează toți ceilalți oameni care muncesc în România. Ele sunt practic o șpagă dată de politicieni pentru ca magistrații să nu ridice capul. Și, doar cu extrem de puține excepții, magistrații nu-l ridică. Iar dacă o fac, există Secția Specială care le vine de hac. 

Cea mai recentă încercare de a elimina pensiile speciale a fost în ianuarie 2020, când Camera Deputaţilor a adoptat proiectul de lege pentru abrogarea pensiilor speciale, inclusiv pe cele ale magistraților. Curtea Constituțională a oprit punerea în aplicare a legii și a hotărât că proiectul e neconstituțional, asta în condițiile în care judecătorii de la CCR încasează sume enorme de pe urma pensiile speciale, pe care le cumulează cu alte salarii, și ele enorme. Însă, înainte de verdictul celor de la CCR, magistrații au început să plângă cu lacrimi de crocodil, cum, doamne, iartă-mă, să rămână fără privilegii.

Judecătoarea Corina Corbu, președinta Curții Supreme, a transmis o scrisoare adresată „stimaților concetățeni și onoraților reprezentanți ai instituțiilor de media”, în care a vorbit despre cea mai importantă problemă a justiției. Pensiile lor de serviciu, desigur. A spus că „decizia luată de Parlamentul României a fost pentru mine, ca judecător și cetățean, tristă și, aș spune, stupefiantă”. Stupefiant e și că asupra președintelui Înaltei Curți planează acuzația că teza de doctorat ar fi plagiată. 

În scrisoare, judecătoarea Corbu mai spune că „pentru marea majoritate a colegilor mei, pensiile de serviciu sunt o garanție a independenței”. Așa am aflat, practic, că doar banii, și doar după anumite sume în sus, asigură independența în justiție. Tot atunci, șefii CSM au spus că „această situaţie este de o gravitate deosebită şi lezează fundamental independenţa justiţiei şi statutul magistraţilor, cu consecinţe directe asupra actului de justiţie” și-au dat fuguța la Iohannis să se plângă că le sunt răpite pensiile speciale.

În iunie 2020 a mai fost o încercare, dar de data asta de impozitare, dacă eliminarea nu a fost posibilă. Parlamentul a votat impozitarea pensiile speciale cu 85 la sută a celor de peste șapte mii de lei și cu zece la sută a celor între două mii și șapte mii de lei. Parlamentarilor le-a convenit această impozitare, că oricum pensia lor nu e mai mare de șapte mii de lei, însă pe magistrați i-a supărat teribil. 

Legea a fost atacată la CCR de către Renate Weber, Avocatul Poporului. Weber a vorbit atunci despre „o dublă impozitare”, despre „discriminare” și despre încălcarea a două articole din Constituție. Adică Avocatul Poporului a vrut ca noi să înțelegem că aceste pensii de serviciu, orice ar fi pe lumea asta de aici înainte, trebuie date. Fie că nu sunt bani sau e pandemie, fie că se destramă țara, trebuie plătite pensiile de serviciu.

E de menționat că din momentul în care va părăsi – indiferent cum – poziţia actuală, Renate Weber va beneficia și ea de pensie specială, pe lângă pensia privată de avocat.

Cum era de așteptat, Curtea Constituțională a decis cu unanimitate de voturi că proiectul de lege care prevedea impozitarea cu 85 la sută a pensiilor speciale e neconstituțional. Judecătorul raportor în acest caz a fost Gheorghe Stan, fostul șef al Secției Speciale de anchetare a magistraților.

Șase dintre actualii judecători ai Curții Constituționale beneficiază de pensie specială, fie pentru activitatea în magistratură, fie pentru că au fost parlamentari. Cea mai mică „pensie de serviciu” anuală este de o sută de mii de lei și o primește judecătorul Varga Attila, fost deputat UDMR.

Valer Dorneanu, președintele Curții Constituționale, are două pensii speciale – una de fost Avocat al Poporului și una de fost parlamentar. La acestea se mai adaugă salariul de președinte al Curții. În total, ajunge la vreo 150 de mii de euro anual.

Un alt exemplu este Marian Enache, care a fost deputat și ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al României în Republica Moldova. El primește trei pensii care însumează 390 de mii de lei, la care se mai adaugă 23 412 lei de la Casa de asigurări a avocaților București.

PSD e responsabil pentru pensiilor speciale, dar și pentru cea mai grosolană mărire a lor. Aprobate de guvernul condus de Victor Ciorbea în 1997 – devenit și el mai târziu Avocat al Poporului, pensiile de serviciu au devenit mai mari decât salariile pe vremea Guvernului Năstase. Asta pentru că Adrian Năstase a schimbat formula lor inițială de calcul, de 80–100 la sută din salariul net, cu 80–100 la sută din venitul brut. Venitul brut înseamnă mai mult decât salariul brut, pentru că la el se adaugă sporuri și alte sume de bani care ar fi aterizat pe fluturașul de plată în ultima lună de activitate a nou declaratului pensionar.

Asta a făcut să existe cazuri precum cel al lui Gheorghe Bălășoiu, pensionarul care până anul trecut, când a decedat, a încasat cea mai mare pensie din România. În timp ce cel mai sărac pensionar român primea lunar suma de o sută de lei, Bălășoiu încasa 77 de mii de lei pe lună. Fost magistrat și fost șef de penitenciar, a fost încadrat ca procuror fix înainte de a ieși la pensie, deși a stat la Curtea de Apel Piteşti doar două săptămâni. 

Mai mult de atât, pentru ca venitul pentru ultima lună de muncă să fie cât mai mare, Bălășoiu a renunţat la concediul de odihnă şi ar fi făcut multe deplasări în interes de serviciu. Banii pentru deplasări s-au adunat la salariul din ultima lună, luat în calcul pentru stabilirea pensiei, așa că Bălășoiu s-a pensionat cu suma de peste 34 de mii de lei. Ulterior, pensia a crescut aproape anual, mulțumită tuturor guvernelor, astfel că în 2021 a ajuns la peste 77 de mii de lei. 

Matricea asta eronată de calcul e destul de valabilă și astăzi. Mai mult de atât, PSD a mai băgat o categorie. E meritul Vioricăi Dăncilă care, în 2019, a introdus o serie nouă de pensii speciale. „Indemnizațiile pentru limită de vârstă” pentru primar, viceprimar, preşedinte al Consiliului judeţean şi vicepreşedinte al Consiliului judeţean, dacă nu vor fi oprite în decembrie, vor intra în vigoare de la 1 ianuarie 2022. Astfel, un primar de comună cu un singur mandat va primi 1 600 de lei pensie specială, iar după trei mandate – peste cinci mii de lei.

Ține cont că au fost gândite să recompenseze toți aleșii locali votați din 1992 până în prezent și că România are circa trei mii de unități administrative, numărul pensiilor nou apărute va fi de ordinul zecilor de mii. Ai putea spune, fără să greșești prea mult, că în 2022 va fi vai de noi. 

Alți politicieni care mint că nu vor pensii speciale sunt Marcel Ciolacu, care a semnat proiectul de reintroducere a pensiilor speciale pentru parlamentari, Ludovic Orban, care a votat explicit în favoarea reintroducerii pensiilor speciale pentru diplomați și pentru personalul de la birourile de comerț exterior, pentru piloți, pentru mecanici de zbor și pentru stewardese și pentru toate cadrele MApN, MAI, SRI, SIE, STS și SPP, și Alina Gorghiu, una din inițiatoarea acestei legi. Lista poate continua. 

Șapte dintre principalele opt tipuri de pensii speciale pe care statul român le plătește în momentul de față au fost eliminate în urmă cu zece ani de Guvernul Boc și reintroduse, în 2015 și în 2016, de PSD condus atunci de Victor Ponta și Liviu Dragnea.

Deși judecătorii de la CCR nu și-ar fi dorit în veci ca legea eliminării pensiilor speciale din ianuarie 2020 să treacă, nu o puteau opri dacă ea nu avea erori și asta le-a dat ocazia judecătorilor să declare neconstituțional proiectul de lege. În cazul ăsta însă Partidul Național Liberal nu trebuia decât să se inspire după legea lui Boc de acum zece ani, care a mai trecut o dată de filtrul judecătorilor constituționali. După ce proiectul din ianuarie a fost respins de Curtea Constituțională pentru vicii de formă, în loc să le remedieze, PNL a abandonat proiectul. 

Nici al doilea proiect, cel de supraimpozitare, nu era bun. Asta pentru că era departe de a elimina sistemul pensiilor speciale, ci doar ajusta, cu puțin, pensiile mari și foarte mari și „retrograda” pensiile din categoria celor enorme în categoria celor foarte mari. În consecință, marea majoritate a pensiilor speciale – de trei, patru sau cinci ori mai mari decât pensia medie din România – urmau să fie plătite la aproape aceeași valoare ca până acum, pentru că, trebuie să recunoști, o impozitare de zece la sută e fix zero când buzunarele tale sunt oricum burdușite. 

Dincolo de pensiile magistraților, ziceam că șapte din opt tipuri de pensii speciale pot fi tăiate oricând. E vorba de pensiile speciale acordate militarilor (MApN, MAI, SRI, SIE, SPP, STS), parlamentarilor, funcționarilor parlamentari, angajaților de la Curtea de Conturi, diplomaților, grefierilor și celor din aviația civilă. CCR a judecat cu zece ani în urmă tăierea lor și a declarat-o constituțională. Doar că nimeni nu vrea să o facă. 

În noul program de guvernare redactat de PSD și PNL, partidele spun că vor să aplice principiul contributivității, astfel încât pensiile de serviciu să fie recalculate. Nu este prevăzut un termen până la care să se întâmple acest lucru.

Chiar și așa, sunt vizate doar pensiile acordate judecătorilor și procurorilor, cele acordate membrilor Corpului diplomatic şi consular al României, cele pe care le primesc funcționarii publici din parlament, cele ale personalului auxiliar de specialitate din instanțele judecătorești și parchete, pentru personalul aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă din România și pentru beneficiari ai Curții de Conturi.

Două categorii sunt excluse de la recalculare: aleșii locali și militarii. 

Primul proiect de eliminare a pensiilor speciale, cel din ianuarie 2020, cruța în totalitate pensiile speciale militare (MApN, MAI, SRI, SIE, SPP și STS). Acestea reprezintă 95 la sută din totalul pensiilor speciale aflate în plată.

USR, celălalt partid care a exploatat tema pensiilor speciale, a avut, în tot acest timp, un proiect legislativ propriu pentru eliminarea pensiilor speciale, dar care ocrotea, de asemenea, toate pensiile militare. Singura diferență e că USR propunea plafonarea lor la nivelul a sută la sută din salariul brut. Adică plafonarea lor la o valoare care reprezintă – în majoritatea scenariilor – mai mult decât banii pe care militarii îi primesc în perioada activă. 

Așadar, nici USR nu a vrut vreo clipă să taie 95 la sută din pensiile speciale – pensii pentru eliminarea cărora și-au dat acordul atât CEDO, cât și CCR.

Cazul pensiilor speciale din MApN, MAI și din structurile serviciilor secrete e un pic diferit față de cel al pensiilor speciale civile, pentru că ele sunt calculate ca procent din media unor solde brute și nu după criteriul contributivității. Procentul acesta este azi între 65 și 85 la sută. Probabil că din acest motiv, Maria Ciucă, soția premierului Nicolae Ciucă, figurează cu o pensie de cinci mii de lei pe lună, deși ea a lucrat la ISU pe un salariu de 1 700 de lei. 

Generalul Nicolae Ciucă este și el unul dintre beneficiarii acestor pensii, care i-au adus anul trecut venituri de 215 880 lei, cu mult peste salariile de ministru, care au totalizat în același an 168 613 lei. Prin indexarea pensiilor de serviciu de la 1 ianuarie 2022, așa cum și-a dorit, el împreună cu soția ar mai primi la pensie circa 2 300 de lei. Mai trebuie spus și că lui i se cumulează pensia cu salariul, deși există o lege care interzice acest lucru. Practic, nimeni nu are voie să aibă și pensie și salariu, mai puțin parlamentarii, primarii și judecătorii CCR.

În 2010, Emil Boc nu a tăiat pensiile speciale pentru militari, dar le-a recalculat după principiul contributivității. Însă un grup de 37 de parlamentari PSD, printre care Mircea Geoană, Titus Corlățean, Miron Mitrea, Petre Daea și Olguța Vasilescu au contestat la CCR acest lucru. CCR a respins sesizarea, dar beneficiarii de pensii nesimțite nu s-au mulțumit cu asta. 

Un grup de trei sute de militari a dat în judecată statul român la CEDO și a cerut să ateste că, prin micșorarea pensiei lor, le-a fost atins un drept de proprietate. Astfel, era violată Convenția Europeană a Drepturilor Omului la care România este semnatară. Cererea lor nu a avut câștig de cauză. Judecătorii europeni au spus că dreptul la pensie nu garantează și un cuantum anume al respectivei pensii.

Ca să înțelegi de ce sunt și mai problematice aceste pensii, ține cont că în România avansările în grad se rezolvă din pix. A demonstrat-o fostul președinte Traian Băsescu care la final de mandat și-a avansat în grad susținătorii, chiar și pe cei care nu au executat niciun stagiu militar. Printre aceștia se numără jurnalistul Robert Turcescu, fostul deputat PDL Cristian Boureanu, fostul primar al Aradului Gheorghe Falcă, fostul primar al Sectorului 3 Liviu Negoiță, fostul premier PDL Mihai Răzvan Ungureanu și alții.

Nici președintele Iohannis nu s-a lăsat mai prejos. Numai pe 26 noiembrie Iohannis a semnat avansarea în grad a 44 de generali din armată și servicii și 19 decrete de avansare în grad a unor șefi din Poliție și Jandarmerie. Noii generali se adaugă celor aproximativ 1 800 de generali pe care-i are România. Dintre aceștia, 164 sunt generali activi. Restul, beneficiari de pensii speciale.

Acum ce să-ți mai zic? Îți doresc să ai putere de muncă și pune-te la adăpost cu pensia, că dacă o aștepți de la stat mari bucurii nu vei avea.