femei care fac autostopul, cum e sa faci autostopul ca femeie
După ce a atins punctul culminant de popularitate în 1970, autostopul și-a pierdut valoarea după ce toată lumea a început să aibă mașină. Fotografie de Charlotte Trotman. Getty Images
Călătorii

E mișto să faci autostopul ca femeie, chiar dacă dai și de libidinoși

„Un tip a încercat să mă sărute, a fost super jenant. Credea că fac autostopul ca să flirtez cu el.”
Justine  Reix
Paris, FR
Oana Maria Zaharia
translated by Oana Maria Zaharia

Câteva mașini o claxonează în timp ce stă pe marginea străzii. Are degetul mare ridicat și o pancartă pe care destinația e scrisă cu markerul. Unii șoferi încetinesc când trec pe lângă ea și o scanează din cap până în picioare. Bine, asta și pentru că autostopiștii sunt tot mai puțini, cu atât mai puțin femei. Când eram mai tânără, îmi era frică rău să fac autostopul. „Într-o zi, am hotărât să fac asta în timp ce mergeam spre muncă, pentru că mașina mea era stricată”, povestește Nastasia, 34 de ani, care face autostopul regulat.

Publicitate

De atunci, nu s-a mai oprit niciodată. După cele câteva zile în care a avut mașina stricată, a început să facă autostopul pe distanțe tot mai mari, până când a ajuns să traverseze astfel America Latină.â

La Savoyarde profită de călătorie în funcție de numărul de kilometri străbătuți. Pentru ea, acest mod de transport e o combinație câștigătoare: e gratis, e original și ecologic. Nu-mi place să merg cu mașina goală, îmi dă anxietate că distrug mediul și mă simt vinovată. Singura problemă sunt situațiile libidinoase cu care s-a confruntat, ca femeie, de câteva ori.

Suficient de grave cât să o afecteze, dar nu cât să o împiedice să mai facă asta. „La finalul unei călătorii, un tip a încercat să mă sărute, a fost super jenant. Credea că fac autostopul ca să flirtez cu el. Trebuie să reacționezi imediat în astfel de situații, dar înveți din experiență.” În orice caz, tânăra a zis că acestea sunt doar cazuri izolate. „99 la sută din timp mă distrez.” 

Totul merge bine și pentru că Nastasia e o persoană precaută. Notează de fiecare dată numărul de pe plăcuțele mașinilor în care urcă. „Odată, i-am spus cuiva care a oprit că merg în altă direcție, pentru că nu-mi plăcea fața lui. Îmi ascult intuiția de fiecare dată. Iar în mașină țin mereu telefonul lângă mine, în caz că am nevoie să sun pe cineva sau să dau un mesaj. Mai bine să fii paranoic decât s-o pățești.”

„Am învățat să îmi ascult instinctele. Dacă nu simt că e safe, mai bine nu urc în mașină. Multe femei care fac autostopul ajung să își dezvolte mult intuiția.”

Publicitate

O referință pe care o știe și Nastasia e Lucie Azema, autoarea cărții Women also are on the trip. „Autostopul e apoteoza femeilor care călătoresc, pentru că e un mod de călătorit destul de periculos, iar ele reușesc totuși să evite pericolele.” Spre deosebire de alte moduri de transport, care acum sunt considerate o sursă de emancipare pentru femei, autostopul înseamnă să depinzi de cineva care e de acord să te transporte. O opțiune considerată încă periculoasă pentru femei. „Bărbații sunt lăudați când își asumă riscuri, sunt considerați aventurieri, pe când femeilor li se spune că sunt inconștiente și ar trebui să stea acasă”, spune specialista.

Totuși, statisticile arată că femeile cad victime violenței fizice și agresiunilor sexuale mai degrabă în propriile case, decât în afara lor, conform INSEE. Călătoriile le ajută pe tipe să se simtă mai relaxate în spațiile publice, conform spuselor Luciei Azema, care promovează schimbarea stereotipurilor legate de femeile care călătoresc: „În loc să le spunem femeilor să fie precaute, ar trebui să le spunem bărbaților să nu le mai agreseze. Bărbaților ar trebui să li se interzică să călătorească, nu femeilor. Ei sunt cei periculoși.”

După ce a atins punctul culminant de popularitate în 1970, autostopul și-a pierdut valoarea după ce toată lumea a început să aibă mașină. Iar poveștile înfricoșătoare despre criminali în serie le descurajează pe multe femei să facă asta. Marc Dutroux, Nordahl Lelandais și Mathieu Danel sunt doar unii dintre criminalii care au avut drept țintă autostopiste.

Publicitate

Dintre cele care au supraviețuit, unele încearcă să folosească experiența ca să le dea putere și altor femei, cum e Virginie Despentes, care povestește cum a fost violată, ca autostopistă, în King Kong Theory. Ea consideră violul un risc care nu o poate împiedica să trăiască așa cum dorește. După acest episod, Virginie Despentes a continuat, ca și înainte, să doarmă în gări și să se plimbe prin lume la fel de liberă ca un bărbat. Dar evident că majoritatea femeilor care fac autostopul țin la siguranța lor, chiar dacă asta înseamnă uneori să piardă o parte din libertate atunci când călătoresc.

Era digitală a făcut autostopul un mod de transport mai sigur. Quitterie, o pariziancă de 23 de ani, a încercat să combine plăcutul cu utilul, așa că a creat un jurnal online despre călătoria ei. După ce a terminat studiile, la începutul anului, a hotărât să facă autostopul în jurul lumii până în 2023. La fiecare oprire, face o fotografie cu șoferul care o ia. E o metodă prin care păstrează amintiri și își asigură protecția.

De-a lungul a mii de kilometri, Quitterie a avut o singură experiență neplăcută. „Un șofer mi-a pus mâna pe picior. I-am luat-o de pe mine și și-a cerut scuze”, a adăugat tânăra, care ține minte toate experiențele excepționale pe care le-a trăit în călătorie. În Norvegia, a mers trei zile cu camionul unui tip și au rămas amândoi blocați într-o furtună de zăpadă. „Așa se construiesc relațiile frumoase. Când am plecat am luat-o fiecare pe drumul lui, tipul avea, efectiv, lacrimi în ochi.”

Publicitate

Când femeile reușesc să își depășească teama de călătorii, familiile lor sunt primele care le descurajează. „Unele rude mi-au zis că sunt inconștientă, că nu realizez pericolele care mă pasc dacă fac autostopul”, a zis Quitterie. Confruntarea temerilor altor persoane e una dintre cele mai mari provocări pentru femeile autostopiste.

Iliana Holguin Teodorescu, autoarea cărții despre autostop Go with luck, a trecut prin multe în călătoriile ei. „Mai mulți motocicliști mi-au dat un briceag sau un spray cu piper, după ce m-au luat cu ei, ca să mă protejez.” Chiar dacă uneori a acceptat spray-ul cu piper, n-a refuzat niciodată să urce într-o mașină. A dat peste destui șoferi dubioși, dar n-a lăsat ideile preconcepute despre autostop să o descurajeze. „Dacă dau peste vreun libidinos, îi explic că nu sunt doar un corp și că are un comportament foarte greșit.”

Cel mai mult mă afectează privirile oamenilor când stau pe marginea drumului și aștept să mă ia cineva. Nu mai e atât de la modă autostopul și oamenilor li se pare ciudat. Depinde și de țările prin care trece, în unele culturi încă e o practică obișnuită. În Franța, timpul de așteptare pentru autostop e de un sfert de oră.

Dar poate fi și mai scurt, după cum ne-au zis unele persoane cu care am stat de vorbă pentru acest articol. Există și avantaje când faci autostopul ca femeie, ne-a zis Alice, o autostopistă de 23 de ani. „Oamenii se tem pentru siguranța noastră când ne văd pe marginea drumului, așa că nu așteptăm niciodată mult timp. De multe ori, când urc în mașină, oamenii îmi spun că m-au luat de teamă să nu pățesc ceva. Deci clișeele pot să ne și ajute câteodată.”

Articolul a apărut inițial în VICE Franța.

Tagged:feminism