Un fost ministru din Guvernul Cioloș mi-a spus ce urmează să facă tehnocrații în politică

Au fost români care i-au plâns pe tehnocrați, când au trebuit să plece de la guvernare și să-și lase fotoliile pentru dosurile pesediștilor. Apoi a fost pus în aplicare conceptul inedit cunoscut sub numele de „noaptea, ca hoții" și atunci a devenit clar pentru cei mai mulți indeciși că lunile tehnocrate din Victoriei au fost parfum față de ce ni se promitea acum. Între timp, legea grațierii s-a tot plimbat, în Parlament se votează schimbarea Constituției și Dragnea se pozează cu știuca și Grindeanu.

În timpul ăsta, Dacian Cioloș împreună cu o parte din tehnocrații care au prins gustul guvernării au înregistrat oficial Platforma România 100, cu scopul declarat de a „promova participarea activă în viața publică în baza principiilor Patformei România 100". Găsești cele zece principii pe site-ul asociației.

Din comitetul director fac parte fostul ministru al Sănătății Vlad Voiculescu, fostul ministru al Muncii Dragoș Pîslaru - ambii sunt vicepreședinți ai asociației - și Alin Mituța, fostul director de cabinet al lui Dacian Cioloș - care este, în prezent, director executiv. Desigur, fostul premier este și președintele asociației.

Doi dintre membrii boardului, adică Cioloș și Pîslaru, au fost weekendul trecut la un eveniment TEDxEroilor, la Cluj, așa că am profitat de ocazie și i-am pus câteva întrebări fostului ministru al Muncii, despre viitorul tehnocraților independenți ai României.

VICE: Noul proiect din care faceți parte, împreună cu Dacian Cioloș, ce obiective are? Va consolida sau va fisura și mai mult dreapta în România?
Dragoș Pîslaru: Noi credem că va consolida nu neapărat o poziție doctrinară, pentru că, în România, dezbaterea despre doctrină este una aproape inexistentă, ci va consolida o soluție care să răspundă așteptărilor oamenilor în ceea ce privește alternativa unei politici de tip populist-demagogice. Am explorat întâi ideea de a avea o mișcare politică, un partid, dar am văzut că, dacă era un partid de pe acum, ar fi însemnat o uzură care nu ar fi avut sens în această perioadă și ar fi creat, în contextul congreselor celor două partide, USR și PNL, o anumită vânzolează internă de care nu ar fi avut nimeni nevoie.

Decizia a fost, și veți vedea lansarea inclusiv a paginii publice prin care să creăm această colaborare în jurul Platformei România 100, de a activa civico-politic cetățeanul, în sensul problemelor cetății, ale comunității. Așteptăm să vedem după aceea ce se va segmenta pe spectrul politic, dar cu scopul de a avea în 2019 - 2020 o alternativă.

În România există o problemă legată de exodul minților tinere. Dacă vă amintiți, Academia Română a propus o soluție extremă: ca tinerii să rămână în țară sau să plătească contravaloarea anilor de studiu. Ce măsuri conține programul privind această problemă, ca tinerii să rămână și să se dezvoltea în România?
Evident, nu pot fi de acord cu măsura Academiei Române. Ea are o anumită fundamentare în sensul că, în general, când investești în niște oameni te aștepți ca oamenii să contribuie înapoi. Dar, această măsură de tip coercitiv este în flagrantă contradicție cu gândirea pe care noi o avem. Noi ne gândim cum să crești atractivitatea rămânerii în România, cum să crești oportunitățile respective, ca cei care se gândeau să plece să nu o mai facă pentru că avem într-adevăr un viitor. Nu neapărat salariul pe care l-ai câștiga, ci o deschidere a comunității, o mai mare încredere pe care o avem unii în alâii, lucruri care să te ducă spre o viață socială împlinită în această țară. Eu cred că pentru mulți tineri, mai ales cei care au familii proaspăt începute, unul din lucrurile cruciale nu este neapărat profesia sau viața profesională, ci viitorul copiilor lor.

De ce ați ales să veniți la un eveniment de acest tip în Cluj, unde oamenii plătesc bilet? Este asta o poziționare a platformei?
În primul rând, vorbesc în nume personal, TED-ul pentru mine a fost permanent o sursă de inspirație în ultimii ani. Invitația la TEDxEroilor în Cluj a fost ceva extrem de onorant. Este important de menționat faptul că nu e vorba numai de segmentul căruia se adresează, ci de posibilitatea ca oricine altcineva care ar dori să vadă tipul acesta de idei să poată să se uite, ulterior, pe internet.

Cum veți ajunge la ceilalți români – cei care formează majoritatea, dar nu vin la astfel de conferințe și nici nu le urmăresc online?
Cred că prin viralizarea ideilor care merită, și anume în familiile lărgite ale celor care au venit la TEDxEroilor, sau care se uită, putem să ajungem în mod indirect. Pentru că aici se vine cu anumită structură de argumentație. Când vorbești acasă cu bunica, cu mătușa, și încerci să le explici de ce unele lucruri nu sunt neapărat în interesul societății, nu poți să spui că X are dreptate sau Y are dreptate, trebuie să aduci o serie de argumente și să poți descrie ceea ce nu este în regulă. De aceea, aceste idei vehiculate în cadrul TED, mai ales cele legate de viața cetății, unde cu toții suntem implicați, sunt importante, sunt lucruri care pot clădi ulterior.

Îmi puteți spune concret când și dacă se va transforma această asociație în partid politic?
Scopul asociației Platforma România 100 este unul civico-politic și își propune ca în 2019 - 2020 să contribuie la un altfel de politică. Când și în ce fel se va întâmpla acest lucru, din punct de vedere al formațiunii politce ș.a.m.d, sunt lucruri care vor veni la momentul oportun.

Dar veți continua să negociați cu celelalte partide de dreapta: USR / PNL?
În ceea ce privește relația cu USR și PNL, s-a vehiculat în spațiul public că noi am vrut să mergem cu unii și cu ceilalți și că ne-au respins. Natura relației cu PNL și USR este de cu totul altă valență. În primul rând, și cu PNL, și cu USR avem valori comune. E adevărat, cu o parte din PNL, cu mai multă lume din USR. Noi am venit cu o preocupare pe termen mediu, deci am bătut trei-patru ani de acum încolo.

Cele două partide sunt concentrate pe termen scurt: pe cristalizarea ideatică în USR și pe încercarea de restructurare în PNL, lucruri care au făcut să nu existe o înțelegere pe termen scurt în ce vrem noi să clădim și ce au ei nevoie acum. Ideea unei joncțiuni ar fi însemnat clivaje în zona dreptei, compromisuri, și ar fi fost un construct arficial. Așteptăm sedimentarea lucrurilor în cele două forțe, vom vedea cât de aliniată este acea agendă cu propriile noastre gânduri și valori. Atunci se poate construi cu aceste două partide sau cu alte grupări care există sau se vor naște ulterior pentru a crea o alternativă 2019 - 2020.

Este un obiectiv al proiectului egalitatea între femei și bărbați pe piața muncii din punct de vedere al salariilor?
Noi avem o agendă mai largă din acest punct de vedere. Agenda pe partea de social merge pe ideea că măsurile de remediere, redistribuire, justiție socială nu trebuie să fie coercitive. Prin urmare, dacă este vorba să forțăm angajatorii să dea salarii mai mari femeilor sau să creăm cote sau să creăm ceea ce se numește affirmative action sau positive discrimination, nu credem că este nevoie să tratezi această problemă așa. Nu cred că o femeie trebuie să primească un salariu mai mare pentru că e femeie. Credem că, atunci când se face evaluarea competenței, să nu existe discriminare negativă.

Legat de ideologiile asociației, veți avea o opinie asumată față de subiectele controversate în România: parteneriatul civil, spre exemplu, și referendumul pentru schimbarea definiției familiei?
A comenta acum asupra acestor lucruri este oarecum o anticipare care nu poate clădi ceva coerent. Noi avem câteva linii de politică clară și un set de valori pe care mergem. Aceste lucruri, deși sunt importante pentru identificarea oamenilor cu valorile pe care le are asociația, ele vor fi oarecum în subsidiar. Vor putea fi folosite de partea populistă pentru a atrage și a specula, dar pentru noi aceste teme, deși importante, nu sunt, atât timp cât eu respect statul de drept, cât nu afectez libertatea individului. De aici, practic, puteți să trageți și interpretările de rigoare.

În acest moment, începutul pentru noi este legat de vectorii majori de dezvoltare ai țării și după aceea vin chestiunile acestea care nu sunt marginale sau de detaliu, dar sunt într-o ordine a importanței pentru noi: lucruri care, de fapt, clarifică și nu neapărat mișcă societatea într-o direcție. Cu tot respectul pentru această agendă, eu nu cred că viitorul României, din punct de vedere economic și social, depinde radical de aceste proiecte. Deși aceste noțiuni, ca toleranța, sunt foarte importante pentru acel fine-tuning care îți determină progresul sau dezvoltarea unei societăți.

S-a tot discutat despre o opoziție slabă față de PSD, veți candida la alegerile legislative din 2020? Va candida domnul Cioloș la prezidențiale în 2019?
Răspunsurile sunt clare. Ce vă mai pot spune este că grupul care a participat anul trecut în guvernare este un grup care deja a ieșit din zona de confort pentru a face acele lucruri. Dacă întrebarea este: este dispus acest grup să facă un efort similar în contextul în care se va pune problema unei alternative, răspunsul este da. Mulți dintre noi suntem dispuși să facem această ieșire din zona de confort. Dacă va fi pentru poziții în primul eșalon, în al doilea eșalon sau în al 15-lea eșalon, e mai puțin relevant. Pentru noi ceea ce este relevant este să punem experința de anul trecut în slujba oricui va veni cu o astfel de alternativă: valori morale, virtute în ceea ce privește clădirea unui viitor. Că vom fi noi, că vor fi alții, e prea puțin relevant.

Notă: Unele răspunsuri și întrebări din acest interviu au fost scurtate, din motive ce țin de cursivitatea textului și de spațiul permis de formatul site-ului VICE, fără însă ca sensul să fi fost în vreun fel distorsionat.