Deși a fost lansat la câteva decenii după filmele tradiționale de sărbători It’s a Wonderful Life și Miracle on 34th Street, filmul Home Alone din 1990 e deja un clasic al sărbătorilor. Filmul atinge o coardă sensibilă pentru că evocă nostalgia anilor ’90 și magia sărbătorilor, în timp ce surprinde miracolul imaginației copilăriei.
Deși explorează fantezia fiecărui copil despre libertate fără supravegherea părinților, Home Alone e un omagiu adus familiei. Familia disfuncțională McCallister o face pe a ta să pară ideală prin comparație și ăsta e unul dintre motivele pentru care mulți se uită de sărbători la acest film. Haosul din familia care-și uită copilul în drum spre aeroport îți dă un sentiment de căldură în inimă.
Videos by VICE
Dacă n-ai văzut filmul de ceva vreme, s-ar putea să ți se pară mai violent decât îți aminteai. „Există multe articole care susțin că orice hoț ar fi murit sau s-ar fi schilodit pe viață dacă ar fi trecut prin toate pățaniile respective”, spune actorul Michael C. Maronna, care l-a jucat pe Jeff McCallister. Și e adevărat: micul Kevin McCallister folosește niște tactici letale ca să-i bată pe tipii răi și își varsă frustrarea pe ei după toate abuzurile pe care le-a suferit de-a lungul vieții de la frații și verii lui.
Dar, până la urmă, mesajul din Singur Acasă e unul despre curaj pentru cei neajutorați și inocenți și vrea să schimbe dezechilibrul de putere dintre copii și adulții cu intenții malefice. În ciuda violenței comice, Singur Acasă e un film centrat pe copii; mulți dintre actorii secundari au fost copii, iar cel principal a fost Macaulay Culkin, care avea zece ani.
După succesul Singur Acasă și Singur Acasă 2, Macaulay Culkin a fost unul dintre cei mai căutați actori de la Hollywood. Dar după jumătatea anilor ’90, și-a trăit viața departe de reflectoare și, chiar dacă susține că s-a retras, intrigile continuă să-l urmărească pe starul celei mai populare comedii din anii ’90.
Am vorbit cu membrii familiei McCallister despre impresiile lor vizavi de Macaulay Culkin, despre vizita lui Michael Jackson pe platoul filmului și despre amintirile lor preferate de atunci.
Senta Moses Mikan (actriță, Tracy McCallister): Singur Acasă e atât de special tocmai pentru că e despre familie. Are suflet, dincolo de trăznăile pe care le face Kevin prin casă. Te face să-ți dorești să fii lângă familie și să realizezi cât de important e să ai familia în jurul tău.
Terrie Snell (actriță, mătușa Leslie): Pe platou a fost o atmosferă distractivă, familială. Erau copii peste tot și era încântător să-i vezi cum se împrietenesc și se apropie.
Diana Rein (actriță, Sondra McCallister): Îmi amintesc că actorii luau cina într-o seară și glumeam cu copiii și John Heard (care l-a jucat pe Peter McCallister). Și am avut grozava idee să-i strecor un cub de gheață sub bluză. Purta o cămașă de mătase, iar echipa de la garderobă s-a supărat pe mine. M-am înroșit toată, dar John mi-a luat apărarea.
Mikan: Petreceam mult timp împreună și după filmări. Eram foarte uniți, lucru care se vede și pe ecran.
Jedidiah Cohen (actor, Rod McCallister): Pe lângă faptul că lucram împreună, copiii mergeau și la școală împreună. Între scene, îi ajutam la lecții. Am împărtășit, în anii de formare, o experiență frumoasă pe care n-o s-o uităm niciodată.
Kristin Minter (actriță, Heather McCallister): Eram mai în vârstă decât ceilalți copii și părinții mei nu erau cu mine, eram pe cont propriu. Toți copiii veneau să se uite la filme la mine în cameră și comandam pizza.
Rein: Am plănuit chiar și niște excursii de grup în weekendurile în care n-am lucrat, doar ca să ne distrăm împreună.
Mikan: Îmi părea rău de asistentul de platou, pentru că eram mulți și era un coșmar să ne organizeze.
Minter: Cred că filmul a ieșit atât de bine pentru că se vede bucuria cu care s-a lucrat la el. În plus, e visul oricărui copil să rămână singur acasă fără părinți – bine, fără să vină hoții.
Maronna: Singur Acasă ne-a ajutat să ne depășim fricile. Ce coșmar e mai mare decât să fii singur acasă și să intre hoții peste tine? Dar cumva s-a terminat cu bine, ceea ce îți dă curaj.
Snell: Singur Acasă a apărut într-o vreme când nu exista fenomenul de susținere a copiilor. A fost unul dintre primele filme din era noastră care a arătat că un copil se poate descurca singur în situații limită.
Maronna: Regizorul Chris Columbus a știut cum să facă un film hit în care să le dea putere copiilor. Și the Goonies, scris tot de el, a fost despre asta – copii izolați, fără protecția adulților, care se descurcă la greu. A știut cum să transmită asta în film.
Rein: Avantajul filmului e că a fost conceput pentru perioada sărbătorilor, dar familia mea a râs atât de mult când l-a văzut prima oară. Tuturor le-a plăcut comicul de situație și faptul că un băiețel îi poate face pe niște hoți.
Maronna: E ca și cum te-ai uita la Tom și Jerry, dar cu un copil care face toate nebuniile alea.
Minter: Macaulay era adorabil, un copil atât de normal. Era incredibil că face față să joace atât de bine alături de Catherine O’Hara și Joe Pesci!
Snell: Macaulay ne făcea să râdem isteric. Ne dureau fălcile pe set. Avea o pungă maro de hârtie cu care umbla după el și, de câte ori înjura cineva, îl ruga să pună un bănuț în pungă.
Mikan: Mac era un copil super cool, foarte precoce pentru vârsta lui. Ne-am distrat mult cu el pe platou. Nu era tratat diferit de noi, făcea parte din familie. Deși cariera lui a bubuit după asta, el a rămas Mac, un puștan adorabil de zece ani.
Minter: Imaginează-ți ce presiune a fost pe capul lui – era starul principal al filmului și avea doar zece ani. Înțeleg de ce s-a retras din lumina reflectoarelor.
Snell: Mac era un copil atât de dulce. La al doilea film, devenise deja sofisticat, pentru că mai jucase și în alte filme.
Rein: Odată, aveam repetiții în fața casei Evanston într-un weekend și-l vedem pe Macaulay că vine cu Michael Jackson. Am fost toți surprinși și încântați. A stat o vreme și a făcut poze cu noi. Era timid, dar super generos.
Mikan: S-a întâmplat când filmam continuarea. Am și o fotografie de atunci. Eram în fața casei McCallister când a oprit o dubă albă și din ea a ieșit Michael Jackson. Venise să-l viziteze pe Mac și a petrecut toată ziua cu noi pe platou. Mi s-a părut suprarealist.
Cohen: Deși nu e primul lucru pe care îl spun despre mine, faptul că am jucat în Singur Acasă interesează pe toată lumea. Invariabil, prietenii mei aduc imediat vorba despre asta, iar oamenii sunt fascinați și amuzați. Am trecut chestia asta în CV și toți mă întreabă despre film.
Maronna: Acum mă mai gândesc la film doar de sărbători, când mă sună rudele sau prietenii și-mi spun: „Hei, tocmai ți-am văzut fața pe ecran și mă gândeam la tine. Ce mai faci?” Dar recunosc că mă ajută financiar de 25 de ani încoace.
Rein: Rolul m-a făcut să mă îndrăgostesc de lumea filmului și mi-a părut rău să-mi iau rămas bun de la ei când s-a terminat. M-a făcut dependent, am fost mereu în căutare de roluri de atunci. Dacă nu găseam nimic, îmi scădea imediat entuziasmul și stima de sine. N-a fost ușor, am căutat mereu validare în exterior.
După ce am crescut, am avut o perioadă în care am urât filmul. Abia acum câțiva ani, când a crescut copilul meu și l-am văzut împreună cu el, am reușit să-l îndrăgesc din nou și sunt mândru că am făcut parte din ceva atât de special și unic.
Articolul a apărut inițial pe VICE US.
