Pacea nu a fost imposibilă
Cum se trăiește în spatele zidului de securitate
rezist s-a născut pe zidurile palestiniene, locul frecvent de ciocniri între activiștii arabi și armata israeliană. Problema nerezolvată a refugiaților a căror situație nu s-a îmbunătățit deloc din perioada în care au fost expulzați din Israel, odată cu declarația de independență a statului (care în narativul de dincolo de zid reprezintă Nabka sau Catastrofa), este o altă sursă de tensiune în zonă.
Politica fricii o anulează pe cea a speranței
Societatea israeliană a virat-o spre dreapta
Că societatea israeliană a virat-o spre dreapta o arată, în primul rând, sondajele de opinie și faptul că majoritatea parlamentară din Knesset a fost formată, în mandatele lui Netanyahu, din partide mici de dreapta, religioase. Un alt semn este și ultimul Index pentru pace al Institutului pentru democrație din Israel, care arată că 72% din israelienii evrei nu cataloghează drept „ocupație” controlul exercitat de către Israel asupra Teritoriilor palestiniene. Sau faptul că o organizație non-guvernamentală sionistă (Im Tirtzu), din Israel, i-a catalogat pe îndrăgiții scriitori Amos Oz și David Grossman drept „agenți străini”.„Chestiunea Ierusalimului nu este o problemă care îi vizează numai pe palestinieni, este o temă care interesează întreaga lume arabă și pentru care există consens, dacă pe altele nu există, pe tema Ierusalimului, toate se împotrivesc deciziei Israelului”, a declarat premierul palestinian Mohammad Shtayyeh, la întâlnirea cu grupul de jurnaliști români, în vizită la Ramallah.
„De fiecare dată când Israel a făcut o concesie, a fost mai multă teroare, mai multe atacuri venite din partea palestiniană. Astea sunt motivele pentru care societatea israeliană s-a îndreptat ca viziune spre dreapta. Dacă mâine, israelienii vor descoperi niște lideri în partea palestiniană care sunt dispuși la negocieri, veți vedea că majoritatea israelienilor va opta pentru pace”, mi-a mai declarat Saranga.
Ierusalim, un oraș rupt în două
„În 2011, peste o treime dintre familiile din Ierusalim erau sărace. Sărăcia apare într-un mod disproporționat în rândul familiilor palestiniene din Ierusalim (aprox 73%), dar apare, de asemenea, și în rândul familiilor evreiești (aprox 24%). Sărăcia la familiile evreiești apare mai des la ultra-ortodocși”, explică sociologul Anne Shlay și geograful Gillad Rosen în cartea Ierusalim: Politicile speciale ale orașelor divizate.
De ce palestinienii nu suportă coloniștii
Potrivit statisticilor, în 2019, există 449 687 de coloniști în aceste locuri (cinci la sută din populația Israelului), însă cifrele diferă pe site-urile ONG-urilor israeliene de stânga.„Au fost situații în trecut, de pildă, când am semnat tratatul de pace cu Egiptul, ne-am retras coloniile din Peninsula Sinai, la fel a fost și când ne-am retras din Gaza. Aceste decizii au fost luate tot de partide de dreapta.”
Orașul în care dreptatea nu mai are stăpân
Editor: Iulia Roșu