Aproape o mie de oameni, români și maghiari, au ajuns să se lupte, cu scandări, cruci, preoți, imnul României, steagul secuiesc și lanțuri rupte, într-o dispută etnică, pentru un cimitir. Ce-i drept, unul cu eroi. N-a câștigat nimeni Ardealul din bătălia asta, dar s-a umplut valea de rușine.
„România și-a arătat fața adevărată, prin incidentele din Valea Uzului”, a atacat azi tranșant liderul UDMR, Kelemen Hunor, după incidentele de joi de la cimitirul din Valea Uzului.
Videos by VICE
Cum s-a ajuns la conflictul ăsta?
Noua Dreaptă și Frăția Ortodoxă s-au dus să se asigure că morții rămân români
În Cimitirul din Valea Uzului sunt înhumați peste 1 143 de soldați de mai multe naționalități, eroi ai Primului și celui De-Al Doilea Război Mondial. Cei mai mulți soldați înhumați erau de naționalitate maghiară însă, pe lângă aceștia, sunt și soldați germani, români, ruși sau austrieci.
Tensiunile au escaladat în luna aprilie a acestui an, după ce Primăria Dărmănești a amenajat în „cimitirul maghiar” o „parte românească” unde a amplasat 52 de cruci de beton și un monument în memoria eroilor români. La scurt timp, toate crucile au fost acoperite în saci negri de gunoi pentru că ar fi fost amplasate ilegal. Comunitatea maghiară susține că autoritățile române au pus crucile pe locul în care s-ar afla rămășițele pământești ale eroilor unguri.
În plus, Ministerul Culturii a transmis, la rândul lui, Primăriei Dărmăneşti o înștiințare oficială potrivit căreia proiectul de reabilitare a Cimitirului Internațional al Eroilor Valea Uzului nu a primit avizul Comisiei pentru Monumente de For Public. Prin urmare, Primăria Dărmănești nu ar avea posibilitatea legală de a inaugura parcela eroilor români.
Cu toate astea, ieri, primarul comunei Dărmănești, împreună cu membrii unor asociații creștine (printre care și Frăția Ortodoxă „Sf. Mare Mucenic Gheorghe purtătorul de biruință”) și cu unionistul George Simion, fost candidat la europarlamentare, au vrut să organizeze manifestări comemorative de Ziua Eroilor. Românii au rupt poarta de acces și au intrat în cimitir cu forța, în ciuda lanțului uman făcut de maghiari și a jandarmilor coordonați de Sebastian Cucoș, același care a condus forțele de ordine și la protestul din 10 august.
Mai mult, membri ai organizației extremiste Noua Dreapta au fost văzuți și ei acolo, pe lângă de cei ai Frăției Ortodoxe, despre care poate știi că sunt acele personaje extrem de active împotriva comunității LGBT+, care au făcut scandal în timpul vizionării unui film la MȚR. Pe linia lor a mers și organul de propagandă al Kremlinului, Sputnik, care a relatat în profunzime evenimentul, luând partea naționaliștilor români.
Pe de altă parte, miercuri, când situația se anunța deja tensionată, autoritățile locale au deschis cimitirul pentru o vizită a vicepremierului ungar Semjen Zsolt.
Cimitirul dintre două județe
Ca să înțelegi această dispută naționalistă trebuie să știi că acest cimitir e amplasat la granița dintre județele Harghita și Bacău, iar în 23 mai, Consiliul Local al comunei Sânmartin, din județul Harghita, care revendică dreptul de proprietate asupra cimitirului, a adoptat o hotărâre prin care interzicea pentru 30 de zile accesul în incinta sa, cu excepția lucrărilor de întreținere.
„Teritoriul pe care se află cimitirul este înregistrat în cartea funciară a oraşului Dărmăneşti din judeţul Bacău. Până când disputa teritorială dintre județele Bacău şi Harghita se va rezolva pe cale legală, adică în instanță, unde fiecare parte îşi va prezenta documentele care să îi ateste drepturile, iar judecătorii vor da sentința finală, cimitirul este administrat de Primăria oraşului Dărmăneşti, pentru că ea are act de proprietate în acest moment. Consiliul Local din Sânmartin nu poate emite niciun document referitor la acest cimitir până când nu obține legal dreptul de proprietate. Deci, această hotărâre este ilegală”, explică istoricul Marius Diaconescu, care a urmărit îndeaproape cronologia scandalului.
Diaconescu susține că Cimitirul Militar de pe Valea Uzului este unul internațional și că partea română are și ea dreptul la comemorări, la fel ca cea maghiară. Aceștia organizează comemorări pe 26 august, pentru militarii maghiari căzuți în al Doilea Război Mondial.
Invocând hotărârea comunei Sănmartin, președintele Consiliului Județean Haghita, Csaba Borboly, a pus un lanț cu trei lacăte pe poarta cimitirului. „Cimitirul miliar a devenit focarul provocărilor, iar pentru a pune capăt scandalului, acesta trebuie închis”, a spus Borboly Csaba. Așa că partea românească a luat foc.
Ieri, acest lanț a fost rupt de către români. Iar Jandarmeria a anunțat că se va lăsa cu un dosar penal.
Partea maghiară ridică miza politic
Cum nimic nu rămâne neexploatat politic, tensiunile respective au fost invocate și de către Kelemen Hunor, lider UDMR, cu doar două zile înainte de alegerile europarlamentare pentru a suspenda protocolul de colaborare cu coaliția PSD-ALDE „până la soluționarea conflictului”. Iar la începutul lunii mai, liderul UDMR îi cerea premierului Viorica Dăncilă „să oprească denigrarea memoriei soldaților maghiari” și să intervină pentru oprirea deciziei Primăriei Dărmănești de amplasare a mormintelor soldaților români în cimitirul din Valea Uzului.
Mai mult, ministrul ungar de externe, Peter Szijjarto, l-a contactat telefonic pe omologul său român, Teodor Meleșcanu, și i-a cerut ca partea română să nu dea curs „provocărilor” și să ia toate măsurile pentru evitarea violențelor.
„Toată lumea are dreptul să își comemoreze eroii, dar acest lucru nu se poate întâmpla contra legii și prin lezarea sentimentelor altora”, se afirmă în comunicatul MAE ungar.
Cine sunt vocile române naționaliste preocupate să inflameze acest subiect
Una dintre cele mai vocale voci în disputa maghiaro-română este naționalistul unionist George Simion, cel care a candidat ca independent la alegerile europarlamentare din acest an, dar n-a reușit să strângă voturile necesare pentru a pleca la Bruxelles. Simion a fost declarat persona non grata în Republica Moldova și expulzat. Cu toate astea, în spațiul public este vehiculată des teza că ar face jocurile Kremlinului din cauza agendei sale naționaliste. Dar ce căuta Simion pe Valea Uzului? L-am întrebat pe Pașa Valeriu, manager de proiecte al think tank-ului WatchDog.MD din Republica Moldova.
„Deseori manifestările pe care le-a organizat în Republica Moldova au picat la țanc partidei pro-ruse. Conștient sau nu, a făcut și jocul oligarhului Plahotniuc. Expluzarea cred că e legată de frica lui Plahotniuc că nu îl va putea controla. Simion cred că își dorește cu adevărat o mișcare politică unionist anti-Plahotniuc. Dincolo de prestația publică, e naționalist, dar nu e extremist. Ambiția politică l-a băgat în isteria cu Valea Uzului. Sunt departe să cred că rușii au pus la cale conflictul – puterea prostiei omenești de ambele părți și-a făcut rolul. Rușii pot bate din palme”, mi-a explicat Pașa Valeriu.
Am stat de vorbă cu George Simion, într-un interviu pentru VICE România ca să-l întreb de ce este atât de preocupat de cauza naționalistă. Acesta mi-a răspuns că miza lui este scoaterea în afara legii a UDMR.
VICE: De ce ești atât de preocupat de acest subiect?
George Simion: Pentru că niște extremiști maghiari au pus niște saci de gunoi pe crucile eroilor români.
Este o încurcătură juridică la mijloc
Nu este nicio încurcătură juridică. Încă din anul 1995, niște lideri ai UDMR au distrus cruci ale eroilor români. Când am fost să văd ce este cu acei saci de gunoi, am fost bătut, ancheta este în curs. E o dispută care convine UDMR-ului, ei s-au făcut stăpâni pe acest cimitir din ’94 încoace. Asta nu justifică să facă lanțuri umane, să vină cu președinți de consilii județene, să scoată toată artileria.
Experți din Republica Moldova susțin că prin aceste teme devii util pentru agenda Kremlinului. Știm că există niște sensibilități româno-maghiare și nu e bine să le zgândărim public.
Nu e bine să le zgândărim, dar nici cum au făcut partidele noastre nu e bine. Tăriceanu se duce în Harghita și Covasna și le spune românilor de acolo că să învețe limba maghiară. Ieri, am fost la comemorările de la Dărmănești și primarul de acolo mi-a zis că a fost la al doilea om în stat și i-a zis „hei, și ce ne încurcăm acum de niște oase? Le mutăm de acolo și asta e”. Astea sunt șantaje. Dacă se gândesc unii că pot face oaze din astea separatiste cum sunt Harghita și Covasna. E vorba de intimidări asupra românilor din zonă și o să ajungem să avem insule separatiste într-un stat unitar român. Eu am o problemă cu UDMR-ul. Conform Constituției, nu ar trebui să existe partide pe criterii etnice. Și mi-ar părea logic să aleagă ce partid le reprezintă interese, unu la PSD, la PNL etc.
Și acum pot face asta. E clar că ai o agendă anti-unguri, nu?
Am o agendă pe români, fie că sunt din Harghita sau Covasna. Am o agenda împotriva acestei organizații pe care eu o consider extremistă – UDMR. Deranjăm jocurile Ungariei, nu pe ale Rusiei.
Toate conflictele interetnice sunt o bucurie pentru ruși
Eu în convingeri sunt total anti-Kremlin. Sovieticii ne-au rupt în două, ne-au luat teritorii și nu o să pot fi niciodată de acord nici cu Putin, nici cu Victor Orban.
Din ce trăiești? Cum te întreții, ca să poți face politică?
Mi-am vândut apartamentul ca să pot candida la alegerile europarlamentare. Lucrez ca director de resurse umane la o companie de agricultură și am și firma mea de care nu mă mai ocup în ultimii trei ani.
Care sunt revendicările tale politice?
O să ne constituim într-o mișcare politică și, la câte s-au întâmplat, probabil unul dintre obiective va fi să fie scos în afara legii acest partid – UDMR.
E pe viață și pe moarte.
E o miză importantă. Așa cum pentru mine, lupta împotriva PSD-ului a fost o miză, cred că și lupta împotriva UDMR-ului ar trebui să fie o miză. Eu respect etnia maghiară din România. A nu se confunda cu niște grupări mafiote, cum sunt PSD, UDMR, ALDE, cu etnicii maghiari, care nu vor nici autonomie, nici separatism.
Editor: Iulia Roșu
