De unde vin banii talibanilor

Se știu foarte puține lucruri despre Haji Mohammad Idris, noul director al Băncii Centrale din Afganistan (DAB).

Numirea în funcție a lui Idris reflectă un sistem financiar dubios, dar sofisticat, pe care gruparea islamică extremistă îl controlează de peste două decenii.

Chiar și în una din cele mai sărace țări din lume – unde aproape jumătate din populație trăiește sub nivelul suportabil de sărăcie – talibanii sunt incredibil de bogați. Resursele lor au fost un factor cheie care i-a ajutat să preia controlul asupra Afganistanului cu viteza fulgerului, conform experților.

„Există noțiunea că talibanii sunt niște jihadiști fără minte care trăiesc în peșteri și operează de acolo. Asta e absolut aberant”, a declarat pentru VICE World News Gretchen Peters de la Center on Illicit Networks and Transnational Organized Crime (CINTOC).

Una dintre cele mai clare imagini despre sistemul financiar al grupării a fost expusă într-un raport NATO confidențial care a fost leak-uit anul trecut și a fost obținut și analizat de VICE World News. Bazat pe interviuri cu surse dintre talibani și guvernul anterior, raportul estima că talibanii au făcut 1,6 miliarde de dolari anul trecut. Țelul grupării, conform autorilor raportului, e să devină o entitate politică și militară independentă care să poată supraviețui fără ajutorul susținătorilor – guvernamentali sau individuali – din afara Afganistanului.

Pentru că talibanii nu publică rapoarte financiare, sursele averii lor sunt greu de detectat, dar mai multe publicații de știri sugerează că acestea vin de pe piața gri și piața neagră și implică minerit ilegal, trafic de droguri și afaceri imobiliare.

În mod surprinzător, o parte semnificativă din veniturile lor – 15 la sută, adică peste 240 milioane de dolari – provine din donații generoase.

„Regiunea din Golf rămâne importantă pentru talibani ca locație în care banii proveniți din traficul de droguri pot fi spălați prin structuri legale care le aparțin unor expați afgani”, a zis ONU și a adăugat că aceste rețele au avut un parteneriat strâns cu crima organizată din Afganistan.

Cei mai mari sponsori sunt indivizii privați. Una dintre soțiile liderului taliban Sirajuddin Haqqani, care trăiește în Arabia Saudită, trimite o donație anuală de șaizeci de milioane de dolari, conform ONU. Haqqani, liderul rețelei Haqqani – una dintre cele mai letale facțiuni insurgente talibane care a atacat des aliații occidentali ai Afganistanului – a început să gestioneze din august forțele de securitate din Kabul.

Primul regim taliban – caracterizat prin interzicerea divertismentului, pedepse aspre și restricționarea accesului la internet – a fost numit „evul mediu”. Dar rapoartele serviciilor de informații din Statele Unite au arătat că gruparea o ducea foarte bine.

„Ani de zile, comandanții talibani au trăit în clădiri luxoase și au condus Land Rovere și și-au trimis copiii să studieze la școli private”, a zis Peters și a adăugat că percepția greșită asupra stilului lor de viață presupus auster „a făcut pe toată lumea să ignore sursele lor de venit”.

Raportul NATO a arătat că, în 2020, chiar înainte ca talibanii să preia Afganistanul, mineritul ilegal le-a adus talibanilor 29 la sută din venituri – adică 464 de milioane de dolari – în timp ce traficul de narcotice le-a adus 416 milioane de dolari, iar exporturile, taxele pe avere și afacerile imobiliare le-au adus 480 de milioane de dolari.

Vanda Felbab-Brown, o expertă în finanțele talibanilor de la Brookings Institution, a declarat pentru VICE World News că urmărirea banilor, mai ales a celor din Orientul Mijlociu, a fost foarte dificilă.

„Sponsorizările au fost semnificative pentru insurgenții talibani”, a zis ea. „Ele determină viitorul anumitor facțiuni talibane. Statele Unite au încercat să le contracareze prin eforturile serviciilor de informații. În unele cazuri au reușit, dar nu în totalitate.”

Peters de la CINTOC a zis că a găsit dovezi că talibanii au spălat bani în Statele Unite, cât și în Marea Britanie.

Niște rapoarte mai vechi ale ONU au descoperit că talibanii folosesc un sistem vechi de transfer al banilor în țările arabe și Asia de Sud printr-un intermediar. Acest sistem tradițional e numit „hawala” și e monitorizat foarte slab de către guvernul afgan. ONU a recomandat ca facilitatorii financiari, sistemele de tip hawala și conturile bancare talibane să fie monitorizate mult mai atent.

Totuși, există și progrese. The Afghan Threat Finance Cell, din cadrul Departamentului de Trezorerie și Departamentului Apărării din Statele Unite, a fost înființată în 2008 pentru a monitoriza finanțările talibanilor. A descoperit mai multe cazuri de corupție la nivel înalt, inclusiv legături între talibani și guvernele afgane mai vechi.

În ciuda eforturilor, Peters a zis că monitorizarea a fost insuficientă. 

„E un eșec total al serviciilor de informații americane, care n-au reușit să înțeleagă cum fac bani talibanii, cum îi ascund și cum îi folosesc”, a zis ea.

Haroun Mir, director al Centrului de Cercetare și Studii Politice din Afganistan, a declarat pentru NPR că, la un moment dat, l-a întrebat pe ministrul de Externe din Bahrain ce se poate face pentru stoparea fluxului de bani din țările din Golf către talibani. Ministrul i-a răspuns că „în regiune nu există niciun mecanism care să monitorizeze transferul de fonduri”.

Talibanii au un sistem complex prin care colectează taxe pe orice, inclusiv pe camioanele cu ajutoare străine trimise în țară. Chiar și în aeroportul din Kabul niște organizații de știri au scris că autoritățile talibane au continuat să stoarcă bani de la oamenii care încercau să se îmbarce în avioane. 

„Talibanii au o experiență limitată cu sistemele financiare internaționale. Știu să ascundă bani în conturi, știu să facă evaziune fiscală. Dar cel mai des gestionează bani cash. Nu au experiență cu politicile macroeconomice ale Afganistanului sau cu gestionarea unei bănci naționale”, a zis Felbab-Brown.

Pe 25 august, fostul director al Băncii Centrale care a fugit din Kabul în săptămâna anterioară, după invazia talibană, a scris că nicio finanțare internă nu poate depăși ajutoarele internaționale care au ajutat Afganistanul să funcționeze timp de decenii.

A adăugat că speculațiile conform cărora China, Rusia și Pakistanul ar investi în țară nu sunt neapărat fondate.

„Și dacă ar apărea astfel de investiții, acestea nu pot înlocui finanțările combinate ale agențiilor. Talibanii trebuie să negocieze cu astfel de parteneri dacă se așteaptă să poată accesa rezerve internaționale sau să primească fonduri de la donatori. Și pentru asta vor trebui să adere la standardele globale de guvernare și educație pentru femei, printre altele”, a scris el.

Analiștii se tem că, pe măsură ce economia afgană se va deteriora, poporul afgan va suferi cel mai mult. Națiunile G7 se gândesc acum dacă să recunoască sau să sancționeze statul taliban. Președintele american Joe Biden a zis că dacă ar fi recunoscut, ar trebui să fie asistat economic.

Felbab-Brown a zis că o sancțiune ar afecta nu doar talibanii, cât și poporul afgan, și că ajutoarele ar trebui folosite pentru a preveni cele mai groaznice încălcări ale drepturilor omului.

„În loc să renunțăm brusc la toate sancțiunile, ar trebui să acordăm ajutor financiar în schimbul unor anumite politici din partea talibanilor”, a explicat ea.

„Talibanii ar putea supraviețui presiunii și izolării. Dar într-o țară deja devastată de sărăcie și foamete, sancțiunile vor afecta tocmai civilii afgani.”