Cum să n-o dai în bară când treci de la o relație monogamă la una cu mai mulți parteneri

Non-monogamia e un termen umbrelă care acoperă o gamă largă de relații non-tradiționale – de la „cât de cât monogam” la poliamorie și anarhie relațională. Nu e un stil de relaționare superior monogamiei și nu e neapărat practicat de oameni foarte iluminați sau echilibrați. E doar un mod diferit de a aborda dragostea și relațiile, care deraiază de la normele și valorile asociate cu o relație tradițională.

Cel mai des, cărțile și filmele prezintă monogamia în serie. Ți se spune că acesta e standardul de aur al relațiilor: dacă iubești pe cineva, atunci nu-ți poate plăcea de altcineva. Dar dacă ideea ta de fericire înseamnă să ieși în oraș să ți-o tragi cu necunoscuți și apoi să te întorci acasă să te ții în brațe cu partenerul principal?

Mereu au existat stiluri alternative de relaționare, dar interesul pentru ele a crescut rapid de când cu pandemia. Și, deși una dintre cele mai mari firme de avocatură din Marea Britanie a raportat o creștere cu 95 la sută a numărului de divorțuri anul trecut, popularitatea aplicațiilor de dating precum Feeld a crescut și ea. Dar ce presupune, mai exact, o relație non-monogamă? Majoritatea oamenilor își imaginează că e vorba doar de orgii și sex în grup (bine, pentru mine e valabil, pentru că eu sunt o mare curvă, în cel mai bun sens al cuvântului), dar o relație non-monogamă mai înseamnă și calendare comune, gestionarea draconică a timpului și conversații sincere și dificile.

Dacă te interesează să explorezi o astfel de relație și nu știi cum să începi, ți-am făcut un ghid pentru începători.

Înainte să pătrunzi în lumea non-monogamiei, e important să știi care îți sunt limitele și să i le comunici foarte clar partenerului sau partenerei. E greu când ești într-o relație la început, pentru că nimeni nu vrea o discuție serioasă în perioada în care v-o trageți spontan prin toaletele cluburilor. Dar oamenii nu pot citi minți, așa că ai belit-o dacă nu spui din prima care sunt limitele tale.

Totuși, limitele astea ar trebui să aibă o oarecare flexibilitate. Relația mea anterioară, care a durat șase ani, a început ca monogamă, dar apoi am început să am tot felul de înțelegeri cu partenerul meu. Ne permiteam să facem schimb de parteneri cu alte cupluri sau sex în grup. În scurt timp, aveam deja un Google Doc intitulat „Regulile noastre”, cu reguli de genul „spală cearșafurile dacă a fost cineva pe la tine” și „nu ne futem cu prieteni comuni”. Am stabilit să ne facem analizele odată la trei luni și am făcut reguli despre protecție. Foloseam protecție cu oricine în afara relației, dar până la urmă am renunțat la prezervativ în timpul oralului. Oral aveam voie să facem fără.

În relația actuală, avem o ședință programată odată pe lună în care vorbim despre cum ne simțim și dacă ne deranjează ceva la înțelegerea noastră. Pentru că oamenii se schimbă, relațiile se schimbă. Ce funcționează azi nu va mai funcționa și mâine.

Din experiența mea, îmi e mai ușor să încep direct o relație non-monogamă decât să deschid o relație monogamă. E mai puțin stresant să știi că partenerul face sex cu alte persoane când a fost întotdeauna așa. Dar când deschizi o relație, trebuie să o faci cu pași mici. E nevoie de mai multe conversații dificile și poate dura ani de zile până ajunge să funcționeze.

Janet Hardy, co-autoarea cărții The Ethical Slut și autoarea a 13 cărți despre non-monogamie, mi-a zis cum poți deschide o relație în mod sănătos. „Întotdeauna, unul dintre parteneri va fi mai aventuros și celălalt mai puțin. Dacă o faci cum trebuie, unul dintre parteneri se va simți un pic împins de la spate, dar nu la modul dureros, iar celălalt se va simți un pic constrâns, dar la modul suportabil.”

„Deci dacă toată lumea e doar un pic nemulțumită, e un semn că faceți ce trebuie. Dacă o persoană e total încântată și cealaltă e nefericită, e un semn că faceți ceva greșit.”

Există prejudecata asta că oamenii care practică non-monogamia sunt niște zombi emoționali care nu se simt niciodată nesiguri sau geloși. Nu e adevărat – diferența e că au învățat să gestioneze gelozia în mod productiv. E aproape imposibil să controlezi sentimentul inițial, tot îți tremură genunchii. Eu și partenerul meu le zicem „momente de jeleu”.

„Gelozia e o emoție naturală: asumă-ți-o, simte-o și nu încerca să o reprimi. Gândește-te ce te-ar ajuta ca să te simți mai sigur pe tine”, a zis Ruby Rare, educatoare sexuală, autoare și gazdă de podcast. „De câte ori m-am simțit geloasă în relații, a fost pentru că nu primeam confortul și siguranța de care aveam nevoie ca să mă simt bine.”

Hardy a adăugat: „Gelozia inițială se simte ca o furtună înfricoșătoare. Apoi, cu cât te antrenezi, devine o ploaie blândă. Tot te uzi, dar nu te mai sperii”. Ea îți recomandă să îți explici sentimentele în scris și să vorbești despre tine, nu despre partener. Nu îi spune „ai făcut asta”. Spune-i „îmi e teamă când faci asta, mă îngrijorez că o să te pierd” sau „sunt supărat că ai încălcat regula”.

Una dintre cele mai dure părți ale unei relații non-monogame e ceea ce persoanele poly numesc „energia relației noi” (în engleză, new relationship energy aka NRE): reacția emoțională, fizică și sexuală pe care o simți când te combini cu cineva nou și te îndrăgostești. E ca atunci când iei MDMA și nu mai știi de tine: ai pumnii încordați, ochii dați peste cap, și nu mai contează altceva decât piesa pe care o pune DJ-ul. Evident că nu te simți grozav când partenerul are chestia asta cu altcineva.

„E greu să îți vezi partenerul vesel, cu ochii strălucind, de dragul altcuiva. Tu cureți litiera la pisică și el tocmai se întoarce de la un date sexy cu o tipă care încă se machiază când iese cu el”, a zis Hardy.

Asta înseamnă că e responsabilitatea persoanei care s-a îndrăgostit să nu se dea mare cu noua relație. „E de prost gust să vii acasă și să îi spui partenerei sau partenerului ce bine te-ai simțit cu celălalt, mai ales la început, când acesta se simte nesigur. Vorbește cu alți prieteni despre asta – partenerul tău nu e majoreta ta personală.”

Rare avertizează și ea despre pericolele experienței NRE. „NRE e un sentiment minunat, dar nu e sustenabil pe termen lung și n-o să te simți așa pentru totdeauna. Nu lua decizii radicale în funcție de asta – gen nu te muta în altă țară și nu-ți cumpăra o casă. Așteaptă să treacă sentimentul și mai vezi după.”

Non-monogamia e o cale grea, dar și răsplata e pe măsură, dacă ești dispus să lucrezi la tine. Vor fi conflicte și perioade grele, dar așa e și în relațiile monogame. Până la urmă, e responsabilitatea ta să îți construiești relațiile așa cum le vrei – iar lumea e plină de potențial când iubești cu mai puține bariere.