10 moduri simple prin care să economisești bani zilnic și să salvezi planeta, chiar și în România

Pe 22 aprilie e Ziua Pământului – știu, te-ntrebi de ce te-ar interesa pe tine asta, nu-i așa? Deși ar fi cazul să te gândești în fiecare zi la ce să faci ca să nu distrugi complet planeta pentru următoarea generație, despre astfel de subiecte importante ajungi să vorbești doar când e vreo zi din asta sau când natura te mai dă peste cap cu niște fenomene meteo extreme.

În 2020, România recicla doar 11 la sută dintre deșeuri, în timp ce media europeană era de 47 la sută. Asta înseamnă că eram pe locul 26 – din 27, nu din o mie. Ah, și în caz ca te compari mental cu bulgarii și tocmai ai decretat silențios „lasă, că măcar reciclăm mai mult decât ăștia”, țin să te anunț că Bulgaria reciclează 31 la sută dintre deșeuri. 

Știu, e nasol, n-ai ce face pentru a fi mai prietenos cu mediul înconjurător, că tu ești o persoană responsabilă, dar la noi nu e infrastructură. Ai vrea să lași mașina acasă, da’ autobuzele nu vin, put și sunt tot timpul arhipline. Ai și recicla, dar unde sa faci asta? Tocmai ți-ai amintit că nu omul obișnuit e problema, ci industriile. De ce să te mai obosești dacă nu se face primăvară cu o floare?

Așa e, statele ar trebui să impună niște politici mai clare și să pună presiune pe marile corporații, dar vestea bună e că și tu poți contribui la reducerea emisiilor de CO2. E chiar mai simplu decât crezi, de asta ți-am pregătit o listă de lucruri pe care poți să le faci zi de zi ca să contribui la sănătatea planetei. Îți garantez că o să economisești și bani, deci win-win. 

Zilnic, trimitem cel puțin 2-3 e-mail-uri cu „mulțumesc”, „weekend plăcut” sau pasiv-agresivul „kind reminder”. Un singur e-mail trimis, fără atașamente, emite aproximativ patru grame de dioxid de carbon. Poate nu pare mult, însă intr-o lună în care renunți la e-mail-urile scurte și absolut inutile, vei putea reduce emisiile de carbon cu 160 de grame.

În 2019, 28,1 la sută dintre angajații români lucrau într-o multinațională, adică vreo 345 de mii. O să estimez că asta înseamnă că în fiecare zi au fost trimise, mai mult sau mai puțin de șapte sute de mii de e-mail-uri inutile. Dacă fiecare angajat la o multinațională ar fi renunțat la aceste e-mail-uri inutile, emisiile de carbon ar fi putut fi reduse cu 55 de tone în fiecare lună. 

La nivel global, utilizarea internetului generează la fel de mult dioxid de carbon ca șapte milioane de mașini. Poți ajuta la reducerea emisiilor de CO2 dacă ștergi e-mail-urile care nu-ți mai sunt necesare. Fiecare e-mail din inboxul tău are nevoie de energie pentru a fi stocat pe server. 

Fii realist. Jumătate dintre lucrurile pe care le speli nu au fost purtate decât o singură dată. În cazul în care nu ai o problemă și verși cafeaua în fiecare zi pe tine, hainele alea nu sunt incredibil de murdare. Le poți spăla liniștit la 30 de grade si vor fi la fel de curate și vor mirosi la fel de frumos ca după programul de 60 de grade și 2 ore jumate. 

Dacă speli rufele la 30 de grade, vei reduce consumul de energie cu 38 la sută. O mașină de spălat emite, în cursul unui an, echivalentul în CO2 eliberat de o mașină în 230 de kilometri. Dacă speli rufele la o temperatură cât mai scăzută, evident îți vei reduce și factura la curent – mașina de spălat consumă infim dacă nu încălzește apa. 

O porție de 50 de grame de carne roșie generează de 20 de ori mai multe emisii de dioxid de carbon și utilizeazează un spațiu agricol de o sută de ori mai mare decât o porție de o sută de grame de legume. 

Pentru fiecare kilogram de miel care ajunge pe masa ta sunt emise 39.2 de kilograme de CO2. Similar, pentru fiecare kilogram de vită emisiile ajung la 27 de kilograme de dioxid de carbon. Ca să pun lucrurile în perspectivă, dacă mergi cu mașina cu un consum mediu de șapte la sută, vei genera 39 de kilograme de CO2 după vreo 250 de kilometri. Asadar, un kilogram de miel dăunează mai mult mediului înconjurător decât un drum cu mașina de la București până la mare. 

Pe termen lung, costul mentenanței marilor consumatori casnici de energie electrică va fi cu mult depășit de reducerile de consum. Studiile arată că prin curățarea condensatoarelor poți îmbunătăți eficiența energetică cu 15 până la 30 la sută. Vei consuma mai puțin, vei avea o factură mai mică la energia electrică și vei polua mai puțin. Win-win, cum ziceam.

Plantațiile de bumbac utilizează 29 de mii de litri de apă pentru fiecare kilogram produs. Dacă schimbi dischetele demachiante cu unele reutilizabile, pe care le poți spăla, vei reduce nu doar impactul asupra mediului, dar și cheltuielile lunare. 

Absorbantele intime pot conține plastic echivalent cu cel conținut de patru pungi standard. Absorbantele clasice sunt realizate în proporție de 90 la sută din plastic. Dacă iei în calcul că pe parcursul vieții o persoană care are menstruație utilizează aproximativ 11 mii de absorbante, impactul asupra mediului e considerabil. 

În schimb, cupele menstruale sunt mult mai igienice și doar puțin mai scumpe decât un pachet de 20 de absorbante. Pot fi utilizate perioade lungi de timp dacă sunt dezinfectate corect, după fiecare utilizare. Vei economisi bani și contribui la un stil de viață sustenabil. 

Săpunul lichid necesită de cinci ori mai multă energie în realizarea produsului brut și de 20 de ori mai multă energie pentru împachetare decât săpunurile solide. 

Problema nu se termină aici. Pentru o spălare a mâinilor de 30 de secunde, o persoană utilizează, în medie, 0,35 grame de săpun solid, sau 2,3 grame de săpun lichid. În concluzie, consumul de săpun lichid e de șase ori mai mare pentru a obține fix același lucru. 

Amprenta de carbon a săpunului lichid este de zece ori mai mare decât cea a săpunului solid – asta se datorează în principal chimicalelor utilizate și a împachetării în recipiente de plastic, care sunt aruncate ulterior. 

La nivel european, consumul mediu de apă este de 120 de litri/persoană/zi. Culmea, nu ai să ghicești care este cel mai mare consumator de apă din casă. Surpriză! WC-ul consumă 29 la sută din necesarul zilnic de apă. Mașina de spălat, pe de altă parte, doar 16 la sută. 

Stai liniștit, n-o să-ți spun să nu mai tragi apa după fiecare pipi, că mi se pare scârbos, dar poți compensa dacă scurtezi dușul cu unul–două minute, dacă oprești apa cât timp te speli pe dinți și dacă nu folosești programul de prespălare al mașinii de spălat rufe. 

Probabil știi deja asta, dar nu strică un reminder. Vei consuma cu zece la sută mai puțin combustibil dacă viteza mașinii este de 100 km/h, comparat cu 113 km/h. Așadar, pentru un drum de două sute de kilometri pe autostradă, vei consuma mai puțin și nu vei ajunge decât 11 minute mai târziu la destinație. 

Studiile arată că din cauza traficului este imposibil să păstrezi o viteză constantă. Așa ajungi să accelerezi excesiv pe distanțe relativ scurte, deși media câștigului de timp este de doar două minute la fiecare sută de kilometri. În schimb, dacă reduci viteza vei scădea consumul cu aproape un litru la fiecare o sută de kilometri. Poate nu îți pare mult, dar dacă ai de mers o mie de kilometri, tocmai ai economisit zece litri de benzină sau motorină, adică undeva la 80 de lei. 

O idee ar mai fi și să dai termostatul la o temperatură mai mică. Nu e nevoie să stai în chiloți iarna, poți să iei un pulover pe tine. Asta dacă nu locuiești în București – atunci a rezolvat Primăria pentru tine întreaga problemă a consumului de apă caldă și căldură.