Toate măsurile cu care parlamentarii României vor să le ușureze viața pușcăriașilor

Parlamentarii, în special cei de la PSD, vor să modifice mai multe legi ce ar urma să ușureze viața oamenilor care au comis infracțiuni. Știu, sună previzibil, numai că aici nu e vorba neaparat despre Dragnea și alți politicieni corupți, ci mai degrabă despre acei infractori obișnuiți care au intrat la pușcărie și acum se plâng de condițiile proaste pe care le-au găsit acolo.

Nu că viața din închisorile românești ar fi vreo bucurie, problema e însă că PSD se folosește de oamenii ăștia pentru a crea o breșă în sistemul de justiție prin care cei care comit fapte de corupție să primească pedepse mai blânde.

Ca să-ți dau doar un exemplu, anul trecut, Florin Iordache propunea o amnistie generală, ceea ce era o prostie absolută, lucru demonstrat de conducerea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor: 70% dintre cei liberați prin amnistie și grațiere se reîntorc, de regulă, într-un an, în închisori.

În orice caz, problema rămâne. CEDO a arătat că numărul dosarelor deschise pe tema supraaglomerării și a condițiilor improprii din închisori crescuse cu 106% în anul 2016. În România sunt 16 penitenciare de maximă siguranţă.

După standardele noastre, 12 penitenciare aveau depăşită capacitatea. După cele europene, ar fi vorba despre 15 închisori supraaglomerate. Oricum ar fi, înseamnă foarte mult.

Pe de altă parte, foarte puțini angajatori se încumetă să ofere un loc de muncă infractorilor. În pușcărie te învață să fii lăcătuș, dulgher sau cofetar. Când ieși de-acolo, nu te ia nimeni. Dar, din această poveste, parlamentarii PSD-ALDE au înțeles că o pot întoarce în favoarea obiectivelor lor: să scape de Justiție cât mai repede, chiar dacă au ajuns la pușcărie.

Mai departe am să-ți fac o scurtă enumerare a pachetului de măsuri cu care parlamentarii vor să facă viața deținuților români mai bună.

Pe 19 octombrie 2017 a intrat în vigoare măsura recursului compensatoriu, de care au beneficiat la acea vreme peste trei mii de condamnați. Printre ei, și Dan Diaconescu, fostul boss de la OTV.

ANP arăta la scurt timp că majoritatea celor liberați erau condamnați pentru furt calificat, tâlhărie, viol și omor. Nu a existat niciun plan prin care acești oameni să fie reintegrați în societate. De aia ai și auzit apoi știrile despre condamnații care, la scurt timp după eliberare, au comis noi infracțiuni.

Acum, parlamentarii puterii și liberalii au venit cu alte idei de micșorare a pedepsei și de reintegrare în societate a pușcăriașilor. Nimeni, însă, nu a pus pe masă, concret, modernizarea și construirea de noi penitenciare. Unul nou, ridicat de la zero, ar costa statul român 140 de milioane de euro.

O altă măsură este aceea ca un condamnat să poată cere liberarea condiționată după ce ispășește jumătate din pedeapsă. În prezent, articolul 100 din Codul Penal prevede că cel condamnat poate face această solicitare numai după ce face în detenție 2/3 din pedeapsă. Măsura s-ar aplica celor care au săvârșit infracțiuni cu pedepse de până la 10 ani și care au fost plasați în regim de detenție deschis sau semi-deschis.

În cazul condamnaților pentru care se calculează o parte din sentință, liberarea condiționată poate fi cerută după un sfert din durata pedepsei cu închisoarea dacă ea nu depășește 10 ani și după o treime dacă pedeapsa e peste 10 ani de închisoare.

Condamnații care au încălcat legea săvârșind fapte penale fără violență, dar care nu sunt recidiviști și au primit o pedeapsă de până la cinci ani de închisoare o pot ispăși automat la domiciliu sau în regim deschis de detenție, dar numai în zilele de sâmbătă și duminică. O condiție este să fi ispășit, deja, 1/5 din pedeapsă. Purtarea brățărilor electronice care ar putea să-i localizeze este opțională.

O altă soluție este ca, în schimbul ispășirii pedepsei în închisoare este munca în folosul comunității. Cei care au primit o pedeapsă cu închisoarea de cel mult un an de zile pot să își ispășească perioada de detenție la domiciliu.

De această măsură ar urma să beneficieze aproximativ 8 mii de deținuți. Pentru asta, statul ar trebui să angajeze 5 mii de consillieri de probațiune, numărul lor în prezent fiind de 500.

Înalta Curte de Casație și Justiție a sesizat însă Curtea Constituțională cu privire la această modificare, deci e posibil să nu se aplice.

„Scriitori” din pușcării primesc, din nou, o nouă șansă. De data asta, de la UDMR, care vor să impună în lege posibilitatea ca fiecare carte scrisă în penitență sau orice fel de invenție, inovație brevetată sau lucrare științifică să-i reducă cu 20 de zile pedeapsa condamnatului.

Treaba asta a mers până în 2016 când, guvernul tehnocrat anulase articolul care permitea reducerea pedepsei dar, atenție, cu 30 de zile, pentru fiecare lucrare științifică efectuată. De această portiță s-au folosit din plin, în trecut, personaje ca Gigi Becali, Dinel Staicu, George Copos sau Dan Voiculescu. Copos, de exemplu, și-a redus pedeapsa cu 150 de zile, iar Ioan Niculae reușise performanța să scrie o carte în șapte zile.

Un alt proiect de lege inițiat, de data asta, de PSD și PNL, propune modificarea Legii nr. 254/2013 care reglementează modul în care sunt executate pedepsele. Parlamentarii celor două partide vor să le ofere o mînă de ajutor persoanelor sărace, condamnate după ce își ispășeșc pedeapsa în libertate, pentru a se reintegra în societate.

Așadar, la eliberarea din pușcărie, condamnatul poate primi încălţăminte, îmbrăcăminte, medicamente, cazare temporară pentru trei luni într-un centru pentru persoanele fără adăpost, masă acordată la cantina socială sau o alocaţie de hrană, pe o durată de trei luni, pe raza judeţului în care persoana eliberată domiciliată sau îşi are reşedinţa, bilete sau legitimaţii gratuite pe mijloacele de transport în comun urban şi interurban, timp de trei luni.

Tudorel Toader lucrează la un proiect de lege prin care să-i despăgubească pe cei care au ispășit pedepse în condiții de detenție improprii, pe lângă faptul că aceștia beneficiază de recursul compensatoriu. Adică, pentru fiecare zi de detenție, condamnatul ar trebui să primească o sumă de bani.

Un calcul făcut de Federația Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor arăta că statul ar trebui să achite între 330 de milioane de euro și 550 de milioane de euro pentru 92 mii de deținuți, pentru perioada 2012 – 2017 dacă s-ar lua în considerare o despăgubire de 3 euro pe zi sau de 5 euro.