56 la sută dintre tinerii de pe glob cred că o să ne ducem cu toții pe pu*ă

Lichen, un tânăr de 18 ani din Hawaii, își făcea des griji despre sfârșitul lumii, dar în ultima vreme, i se pare mai apropiat. Iar teama asta afectează aproape jumătate dintre tinerii lumii.

Conform autorilor celui mai mare studiu din lume despre criza climatică, 45 la sută dintre tinerii cu vârste între 16 și 25 de ani au zis că anxietatea legată de climă le afectează viețile și abilitatea de a funcționa normal.

Aproape 60 la sută dintre cei zece mii de tineri care au participat la studiu au atribuit această vină guvernelor țărilor lor, care îi trădează și pe ei, și pe generațiile următoare, prin lipsa de acțiune. Cincizeci și șase la sută dintre ei au fost de acord cu afirmația că specia umană e condamnată, iar 75 la sută sunt îngroziți de viitor.

Studiul, publicat în Lancet Planetary Health și condus de academicieni și profesori de la Universitatea Bath, Stanford Medicine Centre for Innovation in Global Health, Oxford Health NHS Foundation Trust, a descoperit că oamenii din țările cele mai afectate de schimbările climatice sunt cei mai îngrijorați cu privire la viitor. Nouăzeci și două la sută dintre tinerii din Filipine au zis că viitorul li se pare înfricoșător, în comparație cu doar 56 la sută dintre cei din Finlanda.

Dar tinerii din Marea Britanie și America au mai puțină încredere în guvernele lor decât cei din țări precum Nigeria sau India. Doar 28 la sută dintre tinerii britanici și 21 la sută dintre cei americani sunt de părere că pot avea încredere în guvern când vine vorba de planetă – pe când 51 la sută dintre indieni au încredere în autorități.

Autorii raportului spun că anxietatea legată de climă e un factor foarte stresant și că evenimentele meteorologice imprevizibile și extreme vor accentua și mai mult stresul.

Lui Lichen i s-au părut înfricoșătoare incendiile din pădurile australiene.

„Meditam ca să scap de groaza pe care mi-o provocau”, a zis el. Acum vrea să studieze jurnalismul ecologist, în speranța că îl va ajuta să-și aline anxietatea.

Malika, o adolescentă de 15 ani din Liban, a zis că schimbările climatice i-au accentuat problemele de sănătate mintală. Când era mică, a contractat un virus după ce a înotat într-un râu poluat din Liban; e una dintre numeroasele amintiri care îi vin în cap când se gândește la diagnosticul de tulburare de anxietate pe care l-a primit anul trecut. Știe că anxietatea ei are legătură, în mare parte, cu criza climatică. „Mă simt neputincioasă, pentru că nu pot influența lumea. Și sunt mereu anxioasă cu privire la ce se va întâmpla. O să ne omoare încălzirea globală? Și, după ce murim, o să mai existe oameni care vor continua să sufere?”

Coautoarea studiului Caroline Hickman, de la Universitatea Bath, a zis: „Anxietatea copiilor noștri e o reacție perfect rațională având în vedere reacțiile inadecvate ale guvernelor la schimbările climatice. Ce mai au nevoie guvernele să audă ca să ia măsuri?”.

Unii politicieni încearcă să adreseze direct anxietatea legată de schimbările climatice, în loc să ia măsuri pentru stoparea crizei climatice. Luna trecută, mai mulți parlamentari i-au cerut prim-ministrului australian să introducă în școli consilieri specializați în schimbările climatice, care să liniștească elevii.

Dar postările de pe social media sugerează că tinerii nu identifică întotdeauna ceea ce experimentează drept anxietate climatică. Tinerii din Portugalia sunt cei mai îngrijorați dintre toți, pentru că incendiile au crescut dramatic în țara lor din 2017 până azi. Dar dacă te uiți la postările în limba portugheză pe tema asta, sunt foarte puține. Există doar o sută de postări cu hashtag-ul #ecoansiedade și mai puține cu #ansiedadeclimatica. Hashtag-ul #ecoanxiety în engleză are doar 14 mii de postări, ceea ce e puțin în comparație cu hashtag-ul #anxiety, care are 18 milioane de postări.

Totuși, pe TikTok, #climateanxiety are 370 de mii de vizualizări. Alaina Wood, creatoare de conținut pe TikTok și om de știință specializat în sustenabilitate, a zis că e îngrijorată de conținutul pe care îl vede pe aplicație, mai ales de trendul care răspândește nihilismul climatic. „Tinerii au văzut prea multe videoclipuri nihiliste despre climă și cred că e prea târziu să mai putem face ceva, așa că nu mai sunt motivați să ceară guvernelor să ia măsuri. Eu am făcut multe videoclipuri în care discut despre anxietatea climatică și le amintesc oamenilor că avem ce să facem ca să schimbăm situația. Mulți oameni îmi mulțumesc că dau un nume anxietății pe care o simt.”

Care sunt semnele anxietății climatice? Megan Kennedy-Woodward și Patrick Kennedy-Williams sunt cofondatorii organizației Climate Psychologists, care furnizează sprijin psihologic și tactici de comunicare celor dedicați salvării planetei. „Schimbările climatice pot provoca un spectru foarte larg de emoții. Vinovăție, furie, tristețe, disperare”, a zis Kennedy-Woodward.

Kennedy-Williams a adăugat: „Anxietatea climatică poate avea ca rezultat izolarea socială, insomnii, probleme de concentrare. E important ca părinții să vorbească despre asta cu copiii lor și să îi liniștească”.

Kennedy-Woodward le recomandă tinerilor să aibă grijă de ei, să ia pauze de social media și să ceară ajutor când se simt copleșiți. 

Dar autorii studiului spun că e foarte important ca guvernele să realizeze impactul pe care lipsa lor de acțiune îl are asupra tinerilor, în loc să se aștepte ca tinerii să-și rezolve singuri problemele.

„Discursul public ar trebui să încurajeze exprimarea sentimentelor despre care 60 la sută dintre tinerii care au participat la studiu spun că sunt ignorate. Lipsa eforturilor guvernelor de a reduce schimbările climatice contribuie la un stres psihologic major și daune morale cauzate de nedreptate”, au scris autorii studiului.