FYI.

This story is over 5 years old.

Mâncare · Bucătărie românească și internațională

De ce ești ciufut de fiecare dată când ți-e foame

Nu e doar o cădere de tensiune.

Articolul a apărut inițial pe Tonic.

La începutul acestui an, Oxford English Dictionary a adăugat în sfârșit cuvântul hangry, pe care mulți îl folosim pentru a descrie ostilitatea care ne apucă atunci când avem nevoie urgent de niște calorii.

Acest sentiment de „hangry” (o combinație între hungry și angry) e genul de chestie care provoacă o abundență de înjurături, iar agresiunea asta are puterea de a fute aproape orice relație.

Publicitate

Deși mulți consideră dispoziția „hangry” una inevitabilă de fiecare dată când trece prea mult timp între mese, foamea nu este același lucru cu furia.

Cum devenim „hangry” și există vreo metodă de a preveni asta (măcar de dragul prieteniilor)?

Un studiu recent, publicat în jurnalul Emotion, ar putea oferi niște răspunsuri. Principalul autor, Jennifer MacCormack, studentă doctorand în cadrul departamentul de Psihologie și Neuroștiință de la Universitatea Carolina de Nord din Chapel Hill, a vrut să exploreze emoțiile particulare atunci când se instalează foamea și ce alți factori contribuie la acele sentimente pe care noi le numim „hanger”

Într-o serie de trei experimente, MacCormack a descoperit cele două chestii cheie care determină dacă foamea va contribui la stări emoționale negative, cum ar fi furie, sau nu, context și conștiință de sine.

„Foamea în sine nu ne face să ne simțim neapărat hangry”, a spus MacCormack. „Dacă ești într-o situație negativă, stimulii negativi o să te facă să crezi că foamea chair te avertizează în privința mediului extern și a ce se întâmplă în jurul tău, în loc să recunoști că sursa stării proaste este chiar foamea.”

În primele două studii, celor peste 400 de participanți li s-au arătat o imagine concepută pentru a induce pozitivitate, neutralitate sau negativitate. Procesul ăsta e cunoscut drept relaționarea. La scurt timp după imaginea aia, participanții au vizualizat una ambiguă, o pictogramă chinezească. Pe lângă raportarea nivelului de foame, participanții au catalogat imaginea pe o scară de șape puncte, de la plăcut la neplăcut.

Publicitate

Cu cât participanții erau mai înfometați în decursul experimentului, cu atât au fost mai predispuși să ofere un rating negativ pentru pictogramă, dar doar dacă prima fotografie, imaginea de relaționare, a fost menită să inducă sentimente negative. Imaginile neutre și pozitive nu au avut niciun efect asupra oamenilor care au evaluat pictograma.

„Creierul tău nu depinde doar de stările fizice pentru a determina ceva”, spune MacCormack. „Contează și experiențele anterioare, cultura și contextul în care te afli, în formarea percepției a unui lucru, de aceea foamea de sine stătătoare nu este un declanșator suficient, ci are nevoie și de alte lucruri care ajută la formarea percepției personale.”


Vezi și:


Cu toate astea, cercetătorii au mai descoperit că participanții care erau mai conștienți de stările lor emoționale și manifestarea foamei ca emoție, erau mai puțin predispuși să devină „hangry”. Conștientizarea emoțională sau chiar și doar a etichetei de „hangry” permite ruperea legăturii dintre foamete și emoție, spune MacCormack.

În ultimul experiment, cercetătorii au cerut celor peste 200 de participanți să țină post sau să mănânce înainte. Doar unii dintre subiecți au fost rugați să completeze un exercițiu conceput pentru a-i face conștienți de emoțiile lor, apoi toată lumea a completat un exercițiu anost pe calculator, care era programat să se înțepe în continuu, adică a fost intenționat frustrant. După aceea, ambele grupuri au completat chestionare despre stările lor emoționale și percepțiile asupra experimentului.

Publicitate

Ce să vezi, oamenii înfometați care nu făcuseră exercițiul de conștientizare au raportat stări emoționale neplăcute, după ce s-au confruntat cu programul care se înțepa. În schimb, cei care s-au axat pe sentimentele lor (mâncați sau înfometați) nu au raportat fluctuații emoționale.

„Se pare că atunci când suntem complet absorbiți de lumea înconjurătoare și nu suntem atenți la starea internă, foamea pare părtinitoare și înclină către hanger”, spunea ea.

„O reclamă populară a spus la un moment dat, «Nu ești tu când ți-e foame», însă rezultatele sugerează că prin simplu gest de a analiza obiectiv situația și a conștientiza cum te simți, poți în continuare să fii tu, chiar și atunci când ți-e foame”, a spus MacCormack într-un comunicat de presă.

Deși studiul actual se concentrează pe foame în mod particular, cAcCormack consideră că aceste rezultate subliniază o legătură puternică între minte și corp. „Corpurile noastre fac parte din mintea noastră, iar dacă avem grijă de corpul nostru, asta ne va ajuta să avem o sănătate mintală și emoțională mai bună”, spune ea. „Doar să fii conștient de asta și să acționezi în concordanță poate fi emancipator.”

Așa că data viitoare când nu apuci să mănânci la timp, încearcă să conștientizezi foamea ta ca o emoție, decât să te crizezi în trafic.