Când ghețarii se topesc, termometrele din Europa ating temperaturi istorice și Pădurea Amazoniană arde, te gândești serios că lumea chiar o să dispară în 2050. Și dacă taică-tău nu a avut timp să se gândească la schimbările climatice când ieșea pe poarta uzinei, iar tu ești mai bun doar pentru că nu mai lași apa să curgă când te speli pe dinți, atunci măcar copiilor tăi să le pese de lumea în care trăiesc.
De asta se ocupă Cristina Nechifor, 42 de ani, profesoară la Școala Gimnazială Nr. 10 din Botoșani, acolo unde predă, pe lângă engleză, și un opțional de mediu. Benevol. A intrat în proiectul „Școli verzi”, după ce a trecut printr-un training ținut de WWF România, împreună cu Asociația Greenitiative și British Council, pentru profesorii coordonatori. S-a întors la Botoșani cu o grămadă de materiale pentru elevii de 13 și 14 ani pe care încearcă să-i ajute să fie mai conștienți de impactul lor asupra lumii în care trăiesc.
Videos by VICE
Peste opt sute de profesori care s-au înscris în proiectul ăsta, pentru ca generația viitoare să fie mai bună ca noi. „Școli Verzi” a fost lansat în 2014 de Greenitiative, Asociația Viitor Plus și WWF România.
Am vorbit cu Cristina Nechifor despre ce înseamnă să fii profesor de mediu, din pasiune, într-o țară în care nici autoritățile nu respectă colectarea selectivă a gunoiului, iar orașele mari sunt fruntașe la poluare în UE.
VICE: Cum ați început să fiți interesată de problemele de mediu?
Cristina: Întotdeauna am iubit natura și am încercat să o protejez. Interesată în mod direct de problemele de mediu am început să fiu mai mult odată cu formarea la București pentru acest opțional. Am devenit mai prietenoasă cu natura, să selectez plasticul și hârtia, încerc să limitez utilizarea aparaturii electronice de orice fel. Încerc să folosesc cât mai puțin pungile de plastic, pe care le înlocuiesc cu sacoșe din bumbac. Și nu în ultimul rând, merg mult mai mult pe jos: șase kilometri, dus-întors, până la școală.
A fost greu să convingeți școală de nevoia acestui opțional? Sau pe părinți?
Nu. Un opțional pe tema protecției mediului și în limba engleză este foarte interesant. Școala noastră a primit „Steagul verde” pentru activități de protejare a mediului din ultimii ani și, prin urmare, părinții cunosc într-o oarecare măsură impactul lor asupra mediului și vor să-și implice copiii în acțiunile școlii în acest sens.
Ce probleme de mediu au identificat copiii și ce soluții au propus?
Un proiect vizează selectarea deșeurilor din clasă și transformarea celor reutilizabile în obiecte de décor sau folositoare. Copiii au mai propus crearea unui spațiu verde permanent al clasei, care să includă cât mai multe plante verzi. Elevii au fost extrem de încântați pentru că au simțit că fac ceva diferit la școală. Sunt nerăbdători să lucreze în echipă la proiectele de mediu și să pună în aplicare ce au învățat. Copiii de vârste mai mici empatizează mai mult decât cei mai mari, de exemplu, cu o specie aflată pe cale de dispariție ca urmare a activităților umane.
Vorbiți la ore despre probleme de mediu, despre reciclare, consum, cum să protejăm planeta. Discutați și despre impactul tehnologiei, în condițiile în care copiii sunt puternic ancorați în tehnologie și internet?
Prin acest opțional se încearcă și conștientizarea de către elevi a impactului noilor tehnologii asupra mediului și cum îl putem reduce. Nu este ușor, mai ales atunci când este vorba de a renunța la lucruri pe care le folosesc zilnic. Pentru acest lucru suntem noi, profesorii, care, împreună cu părinții, încercăm să schimbăm ceva, cât de puțin.
„Circuitul apei în natură” e tot ce mi-a rămas mie în cap despre mediu. S-au schimbat lucrurile astăzi în școli sau materiile de bază rămân în continuare sărace în astfel de informații?
Deoarece impactul oamenilor și a activităților umane asupra mediului înconjurător a devenit din ce în ce mai vizibil, astfel de teme au fost incluse atât în programele școlare la diferite discipline și predate la orele de curs, cât și în diferite proiecte școlare extracurriculare, de exemplu, activități de ecologizare. În unele manuale de limbă engleză sunt incluse la clasele mici câte o lecție în fiecare capitol numită „Go Green!”, în care învață părțile unui copac în limba engleză sau un cântecel despre reciclare în limba engleză. La clasele mai mari există lecții și texte pe diferite probleme de mediu, cum să fii un turist eco („The Green Tourist”) sau despre specii de animale pe cale de dispariție („Wild and beautiful”).
Care sunt problemele de mediu cu care vă confruntați în Botoșani, în regiune?
Din fericire, Botoșani este unul din orașele cu parcuri și foarte multe spații verzi. O problemă ar fi traficul aglomerat la anumite ore ale zilei, așa cum se întâmplă în orașele mai mari. Asta duce în mod direct, la poluarea aerului, dar și la poluare fonică.
Președintele Trump susține că nu există încălzire globală. Are și destui suporteri. Cum îi țineți pe copii departe de astfel de mesaje?
Schimbările climatice sunt universale, le simțim toți, inclusiv copiii, în viața de zi cu zi. Nu e greu să explic și ei să înțeleagă că Trump nu are dreptate, din moment ce temperaturile cresc peste normalul unei perioade, iar anotimpurile sunt tot mai diferite.
Dacă ar veni un elev și v-ar spune că tatăl lui i-a zis că, de exemplu, nu există încălzire globală, cum i-ați demonstra contrariul?
Concret, prin cum se schimbă vremea și tiparele de aici, din regiunea noastră.
Ajunge opționalul în vreun fel și la familiile elevilor, la părinți sau bunici?
Nu direct, dar sunt convinsă că mulți copii se duc acasă și îi educă ei pe adulți, din această perspectivă a protejării mediului.
Dincolo de educație, de ce legi credeți că ar fi nevoie pentru a proteja mediul în România?
Cred că dincolo de o legislație vitală pentru a proteja mediul în România, ar trebui acordată o mai mare atenție conștientizării, dar și responsabilizării oamenilor privind protejarea mediului înconjurător.
Care sunt lucrurile elementare pe care oricare dintre noi, elev sau adult, ar trebui să le facă pentru a proteja mediul?
În primul rând, un elev sau adult, ar trebui să conștientizeze foarte clar modul în care stilul lui de viață afectează planeta. Din momentul acela, fiecare persoană trebuie să încerce să facă schimbări și să și le asume. Să trăiască mai sănătos și mai verde, să reducă folosirea combustibililor care poluează, să refolosească materialele acolo unde se poate. Nu în ultimul rând, să selecteze deșeurile și să recicleze. Mi-ar plăcea ca acest opțional să fie inclus în toate școlile, atât în limba română, cât și în limba engleză, pentru educarea noilor generații.
Editor: Andreea Pocotilă
