Ce mizerii au mai făcut politicienii români cât restul lumii era cu ochii pe războiul din Ucraina

De când Rusia a invadat Ucraina, românii au dat dovadă de o solidaritate peste așteptări – s-au organizat pentru a oferi ajutor refugiaților, i-au primit în case cât timp au avut nevoie. Până și Biserica Ortodoxă Română a avut o poziție okay – Patriarhul Daniel a condamnat războiul și, în plus, BOR a oferit ajutoare umanitare de aproape 19 milioane de lei. În timpul ăsta, IPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, i-a adus scuze lui Putin pentru că ar fi ctitorit multe biserici, de parcă banii-ți cumpără și un loc în rai. Dar na, nu e ca și cum te așteptai la altceva din partea lui. Dar politicienii români ce-au făcut în toată perioada asta? 

Pe 24 februarie, Senatul României a anunțat că pune la bătaie vreo opt sute de mii de euro pentru 20 de mașini tip limuzină. Nu se încurcă cu Volkswagen Passat, ca toți sărakii, așa că au stabilit destul de clar în caietul de sarcini al licitației cam ce vor, astfel că modelele mărcilor non-premium nu se califică – pe scurt, nimic sub BMW seria 5, Mercedes clasa E sau Audi A6.

Dacă senatorii au zis doar că vor să se deplaseze în lux, nu contează cu ce, cei de la Curtea de Conturi au fost mai categorici – dacă citești caietul de sarcini al licitației, pentru trei SUV-uri în valoare totală de 225 de mii de euro, o să-ți dai seama că există un singur tip de mașină care corespunde cerințelor: Volkswagen Touareg 3.0 V6 TDI 286 CP. Dimensiunile mașinii, ale motorului și alte specificații tehnice sunt menționate astfel încât doar ea să se încadreze, iar nivelul de detaliu merge până la culoare: Curtea de Conturi nu se deplasează nicăieri fără o mașină midnight blue.

Te cheamă Alina Gorghiu, ești vicepreședinta Senatului României în timpul unei crize umanitare și care e inputul tău? Propui ca senatorii care se implică în acțiuni de voluntariat pentru refugiații ucraineni să primească cinci zile libere. „Prezenta propunere va contribui semnificativ la creşterea imaginii instituţiei Senatul României [...]. Implementarea acestei măsuri, va marca o premieră în activitatea instituţiei şi va contribui, la nivel extern, la poziţionarea instituţiei ca o instituţie deschisă, ce este mereu aproape de oameni şi care răspunde rapid în situaţii de criză”, a declarat aceasta.

Încă o dovadă că politicienii români sunt mai grăbiți în această perioadă a anului decât în mod normal este introducerea unui amendament „surpriză” care ar amnistia toți plagiatorii care au primit titlul de doctor înainte de 2011 – întâmplător, printre ei se numără și premierul în funcție Nicolae Ciucă. Amendamentul a fost introdus de pesedistul Adrian Solomon la o lege despre cu totul altceva și urmează să treacă de plenul Camerei.

Vicepreședinta Statelor Unite ale Americii Kamala Harris plecase din țara noastră de abia câteva ore când președintele Iohannis a promulgat legea de desființare a Secției de Investigare a Infracțiunilor în Justiție – proiectul de lege a trecut prin toate fazele adoptării doar într-o lună jumate, ceea ce te poate face să te-ntrebi de când au devenit legiuitorii noștri așa eficienți.

Dacă nu mai ții minte, această secție specială a fost înființată în 2018 ca instrument împotriva magistraților implicați în rezolvarea dosarelor de corupție, deși Curtea de Justiție a Europei a avertizat că există riscul ca secția să fie folosită pentru a pune presiune politică. Această desființare nu rezolvă nicidecum problema, pentru că competențele SIIJ vor fi preluate de parchetele obișnuite.

„Șeful statului a devenit complicele tuturor politicienilor care vor să fure bani publici punând justiția sub control, pentru a nu risca dosare penale. Lor le-a făcut jocurile, în disprețul UE și al SUA. Numai așa se explică graba nemaivăzută, disperarea de a bifa o caricatură de reformă făcută după principiul «să se revizuiască primesc, dar să nu se schimbe nimic!»”, a explicat jurnalistul Dan Tăpălagă, care susține că această manevră pe repede înainte e un blat între PSD și PNL care nu vor să-și bată capul cu corupția la nivel înalt în timp ce împart banii din programul PNRR.

O lume întreagă se uită șocată la limitarea flagrantă a libertății de exprimare în Rusia, dar unii parlamentari români s-au gândit să aducă un pic de Rusia la noi acasă. Totul a pornit inițial ca un proiect de lege care să pună în acord Codul Penal cu o directivă europeană care privește discriminarea pe criterii etnice și rasă. După mai multe modificări, acesta a ajuns din nou la Parlament, doar că, după ce a trecut de Senat, Comisia Juridică de la Camera Deputaților a adus un amendament prin care se decide inclusiv pedepsirea incitării la ură, violență sau discriminare inclusiv pe bază de apartenență politică — adică ai putea să ajungi să faci închisoare dacă zici ceva nasol de PSD, să zicem. Parlamentarii USR au declarat că vor sesiza Curtea Constituțională, iar cei de la PSD au acuzat că USR-ul e de vină. Dincolo de pasarea vinei, relevant e că cineva a vrut să se ajungă aici.

Ai văzut-o pe jurnalista arestată după ce a intrat live într-o emisiune de știri a unui post rusesc cu un mesaj antirăzboi? Cam la asta visează unii și la noi.

Dacă tot sunt la capitolul cenzură, poate că Guvernul ar trebui să fie mai atent când blochează accesul la site-uri pe care le consideră fake news, mai ales în condițiile în care nu e clar dacă are baza legală să facă acest lucru. Altfel se-ntâmplă derapaje pentru închiderea site-ului Aktual24.ro, care n-are nicio treabă cu propaganda rusă – bine, asta nu înseamnă că unii de prin clasa politică, pardon de expresie, n-ar vrea să închidă anumite publicații pe care le cred incomode. 

Pe 15 martie, George Simion întreba pe canalul său de Telegram: „E marți azi, sunteți la muncă?”, ceea ce arată că, în absența restricțiilor pandemice, liderul AUR a fost redus la nivelul de meme cu „Bună dimi la cafelutsă”. De la încheierea stării de alertă și până acum, AUR au mai tot organizat proteste – cel anunțat pe 27 februarie s-a ținut oricum, chiar dacă între timp începuse un război, ceea ce spune multe despre adaptarea partidului la realitate, nu la propaganda aia obosită pe care-o varsă de doi ani încoace.

Chiar și-ntr-o postare recentă, oamenii ironizau concertul cu scop umanitar de la Arena Națională – „Peste 35 de mii de oameni s-au înghesuit pe stadion, fără mască și fără distanțare socială. Curat «știință», dle Arafat!”. Aștept cu sufletul la gură momentul în care AUR va milita pentru reintroducerea restricțiilor.

Se impune însă o mențiune aici, ca să vezi un pic din cum George Simion lucrează la discursul public pe paliere. În timp ce pe Telegram, Facebook și în stradă la protest n-a zis nimic prea direct de Rusia și războiul din Ucraina, în Polonia a simțit că se poate exprima. În timpul unei vizite în Varșovia a zis că Putin este un criminal de război. „În sfârşit au ȋnceput aliaţii noştri să ȋnţeleagă cel puţin un pic din ceea ce am trăit noi ani de zile din cauza ruşilor”, a spus Simion pentru publicația Niezależna citată de News. „Criminalul nu trebuie să ne intimideze. El crede că estul Europei e curtea lui de joacă. Să se ȋntoarcă ȋn Rusia. Sunt convins de puterea NATO. Noi, România, avem mult de ȋnvăţat din experienţa polonezilor. Să ne ȋntoarcem la era când Moscova dicta soarta Europei de Est, aşa ceva este inacceptabil. Trebuie să apărăm identitatea Europei şi să ne amintim paginile ȋntunecate ale istoriei.”

Atitudinea asta e în contradicție atât cu discursul public al lui Simion și al AUR în ultimul an, dar și cu ce-a prezentat la protestul de la final de februarie. Atunci atât el, cât și invitații AUR au spus că România are nevoie să se descurce singură, au instigat la ură față de cei care învață pe-afară și au importat câteva ceva din discursul naționalist interbelic și nouăzecist. Bine, în timp ce el pare că a schimbat un pic optica și s-a adaptat prezentului, în caz că te întrebai, Diana Iovanovici-Șoșoacă e încă pe treaba ei.

E o perioadă tulbure, fără îndoială, și – aproape ca în perioada de început a pandemiei – mulți vor ieși mai bogați din zilele și săptămânile astea. Când vine însă vorba de politicieni, abordarea e cu atât mai mizerabilă cu cât îi bănuiești pe mulți de șarlatanii, dar reușesc, cumva, să te surprindă prin metoda pe care o folosesc. 

Actualizare 15 martie: Într-o variantă anterioară, se menționa că Laura Vicol, șefa Comisiei Juridice de la Camera Deputaților, este autoarea amendamentului care incriminează instigarea la ură împotriva unei persoane sau a unui grup pe motiv de apartenență politică. Articolul a fost actualizat ca să reflecte situația.