Lucrurile nașpa pe care nu trebuie să le uiți despre membrii noului guvern PNL

Săptămâna trecută, după lungi tergiversări, Parlamentul a votat noul guvern, format exclusiv din membri ai Partidului Național Liberal. Veselie mare în țară că am scăpat de PSD, dar nu trebuie să uiți că nici ăștia nu sunt ușă de biserică, deși mulți dintre ei iubesc familia tradițională. Am făcut eu munca murdară în locul tău și am săpat puțin în trecutul celor care tocmai au preluat puterea.

Așa că uite câteva declarații controversate făcute de-a lungul timpului de actuali membri ai Guvernului, care îți arată cum deseori și la PNL promisiunile n-au valoare, iar opiniile politice se schimbă în funcție de interese, mai ales când e vorba de cazuri sensibile ca Roșia Montană sau referendumul pentru familie.

Am găsit și alte situații în care unii dintre actualii miniștri și-au dat arama pe față și așa s-a născut categoria separată „impostură”. Enjoy!

Roșia Montană: La începutul lunii viitoare, la Washington, are loc o nouă audiere în procesul intentat de compania Roșia Montană Gold Corporation (RMGC) statului român, pentru blocarea proiectului minier care ar fi ras patru munți și ar fi distrus șapte kilometri de galerii romane subterane. În plus, Legea Minelor, care a picat la vot în 2013 și care ar fi dat undă verde doar proiectului minier de la Roșia, a revenit la Ministerul Energiei în februarie, pe vremea Guvernului Dăncilă. În stadiu de proiect, dar într-o formă nouă, mai gravă. Asta pentru că ar da liber la exproprieri pentru proiecte miniere de orice fel și de oriunde în țară, oricărei companii care este declarată de interes național, spun ONG-iștii pe mediu.

„Dat fiind arbitrajul în desfășurare la Washington, această lege ar putea reprezenta pentru companie o garanție din partea statului că România e dispusă la un compromis și că se înlătură toate obstacolele legislative”, a spus la începutul acestui an, Roxana Pencea Brădățan, directoarea rețelei de organizații civice Mining Watch România.

Deocamdată proiectul zace într-un sertar, dar ar putea fi reînviat oricând. De-asta e important să ne amintim care a fost poziția liberalilor față de controversatul proiect.

Și tot de-asta e bine să știi că Orban tocmai ce a nominalizat-o - și a și fost acceptată-, pentru funcția de comisar european, pe Adina Vălean, o fostă susținătoare a proiectului minier de la Roșia Montană. În 2010, a fost acuzată că făcea lobby pentru compania RMGC, când a organizat în Parlamentul European un seminar despre mineritul sustenabil în Europa. Au fost invitați doar speakeri pro proiect, printre care și localnici aduși acolo pe cheltuiala companiei. „Proiectul de la Roşia Montană respectă standardele înalte de tehnologie şi de mediu", spunea ea la deschiderea seminarului. Trei ani mai târziu, se răzgândea.

Familia tradițională: Noul premier declara cu un an înaintea referendumului pentru redefinirea căsătoriei în Constituție că este împotriva legalizării uniunii între persoanele de același sex, pentru că „așa e lăsat de la Dumnezeu”.

„Eu am spus că sunt un susţinător al familiei tradiţionale. Consider că, fiind un om credincios, asta este lăsat de la Dumnezeu, asta e forma în care practic noi, oamenii, suntem chemaţi să ne aşezăm în viaţă”, a explicat liderul PNL.

Impostură: Pe când era ministrul Transporturilor, în 2007, Orban a fost implicat într-un accident rutier în urma căruia i-a fost suspendat permisul de conducere pentru că s-a prezentat la poliţie cu cinci ore mai târziu decât limita impusă de lege. „A trebuit să fac niște analize medicale”, a motivat atunci Orban încălcarea legii. De atunci, premierul a mai avut câteva accidente de mașină, despre care poți citi aici:

Roșia Montană: Raluca Turcan, actual vicepremier, o critica așa pe Adina Vălean, în 2014: „A fost cel mai mare avocat al exploatării de la Roșia Montană!”. Trei ani mai târziu, Turcan era membru al comisiei parlamentare pentru includerea Roșiei Montane în UNESCO și trebuia să informeze localnicii și administrația locală despre beneficiile acestui lucru. În schimb, Turcan ajungea la Roșia într-o vizită orchestrată de RMGC: întâlniri în spațiile companiei, transport cu mașinile lor, vizite doar în obiectivele din proprietatea Gold.

„România nu îşi permite să dea cu piciorul unei investiţii de o asemenea amploare”, declara ea atunci. După o vară plină de proteste și după ce Ponta a depus în Parlament proiectul pentru începerea exploatării, PNL și-a schimbat poziția, mai ales pentru că era avantajos politic să dea în Guvernul Ponta.

Impostură: Într-o emisiune de pe Realitatea TV, Raluca Turcan a spus că are 28 de ani, când ea avea 32. Confruntată de moderator, a râs și a explicat: „Efectiv am uitat”. Wait, what?

Familia tradițională: Întrebată în 2016 dacă va vota pentru redefinirea căsătoriei, Raluca Turcan a răspuns: „Aş vota cu două mâini, dacă se poate“. Liberala nu doar că a militat pentru CpF, dar a strâns și semnături, la sediul PNL Sibiu. În toamna lui 2016, posta pe Facebook un mesaj entuziasmat: „Susțin Coaliția pentru Familie! Valorile familiei tradiționale, care dăinuie de secole și care ne definesc ca națiune creștină sunt valori cu care am crescut și pe care le prețuiesc”. Dar cea mai surprinzătoare declarație homofobă a fost asta: „Există în poveştile româneşti străvechi Zâna Zânelor, nu Zânul Zânilor şi cu asta am spus cum gândim”.

Într-un final, la fel ca și în cazul Roșia Montană, în funcție de interesele politice, opiniile sale s-au schimbat. Cu doar câteva luni înaintea referendumului pentru familie din octombrie 2018, partidul n-a mai susținut public inițiativa legislativă a CpF. „PNL este un susţinător al drepturilor fundamentale, dar trebuie să fim şi în acord cu valorile asumate în familia europeană din care facem noi parte”, declara Turcan și susținea o lege a parteneriatului civil.

Familia tradițională: Cu toate că partidul se poziționase împotriva referendumului, liberalul Costel Alexe, președinte al filialei Iași, a ținut morțiș să-și declare sprijinul pentru familia tradițională și să îndemne ieșenii să voteze „DA”. „Este clar că un mare segment al societății rezonează cu valorile și morala creștină. (…) Primii pași în viață, prima zi la grădiniță, cei șapte ani de acasă, festivitatea de absolvire a facultății, toate aceste evenimente au o singură constantă: familia”.

Roșia Montană: Doctor în climatologie și meteorologie, Alexe era în 2013 membru în Comisia pentru cultură a Camerei Deputaților și susținător al exploatării de la Roșia Montană. „Proiectul minier nu vine în contradicţie cu alte proiecte de dezvoltare economică a zonei, ci, dimpotrivă, poate acţiona ca un factor catalizator al acestora. (…) Nu pot fi ignorate avantajele economice semnificative pe care le-ar genera o investiţie la Roşia Montană: locuri de muncă, venituri din redevenţe şi din TVA, impozite pe profit, pe salarii”, a declarat el de la tribuna Parlamentului. Două luni mai târziu, se abținea de la vot în privința controversatei legi a minelor, care stabilea cadrul legal prin care RMGC putea începe exploatarea aurului de la Roșia Montană.

Roșia Montană: În 2013, Cătălin Predoiu, pe atunci prim-vicepreședinte PNL, făcea un „guvern alternativ”, care să conducă România din umbră, nemulțumit de incompetența Guvernului Ponta. Miniștrii desemnați aveau să monitorizeze activitatea celor în funcție și să semnaleze greșelile. El era premierul din umbră. În această calitate declara că nu era de acord cu Legea Minelor. Dar nu pentru că ar fi distrus mediul și patrimoniul sau pentru că metoda de exploatare implica cianură, ci pentru că „blochează un proiect industrial care ar putea fi valoros, dacă este negociat cum trebuie din punct de vedere comercial.”

„Nu respingem un proiect industrial doar pentru că ni se pare nouă că nu e în regulă (…) nu vrem să omorâm o idee care poate să fie bună. Ceea ce vrem este Guvernul să negocieze pentru statul român un pachet maximal de beneficii financiare. Mai mulți bani pentru Guvern”, spunea el.

Impostură: În 2011, pe când era ministrul Justiției, Predoiu a încheiat un contract de consultanță tehnică de 1,5 milioane de lei pentru realizarea Codului Insolvenței cu patru companii. Una dintre ele îl avea asociat pe socrul său. Dar Ministerul Justiției a considerat că nu există conflict de interese, deoarece serviciile nu au fost contractate pe baza legii achizițiilor publice, ci în baza prevederilor Băncii Mondiale, instituția care finanțase contractul.

Roșia Montană: Liberalul Marian Stroe își lua în 2013 licența în Drept și mai avea o mare realizare: avea să fie singurul liberal din actualul Guvern care a votat pentru Legea Minelor. Printre altele, dacă ar fi trecut, legea ar fi permis companiilor miniere exproprierea proprietăţilor private din Roșia.

Roșia Montană: În 2017, la patru ani de la liniștirea protestelor pentru Roșia Montană, respingerea Legii Minelor și poziționarea PNL împotriva proiectului RMGC, partidul iar nu mai avea o poziție oficială asupra proiectului, după cum spunea atunci proaspătul senator liberal Florin Cîțu.

„Eu pot să vorbesc în nume personal. Știu că au fost multe discuții despre Roșia Montană și problema nu era de exploatare, ci de metoda folosită, pentru că era una cu cianură, care ar fi putut să ducă la probleme cu mediul înconjurător. (…)

Trebuie să definim clar problema. Nu vrem să exploatăm acest zăcământ, să rămână acolo, este o zonă a României pe care vrem să o prezervăm? Sau nu suntem de acord cu acel mod de exploatare?”, s-a întrebat el, ca și cum patrimoniul de la Roșia Montană n-a existat niciodată.

Impostură: Acum un an, Nicolae Ciucă susținea sus și tare că nu va intra niciodată în politică și nici nu va accepta vreo funcție publică după cariera militară: „Consider atât de sfântă onoarea și demnitatea de a fi fost șeful Statului Major al Apărarii încât, indiferent de ceea ce mi s-ar propune, nu voi face altceva. (…) Nu voi face politică."

După doar un an, acceptă portofoliul de ministru al Apărării:

„De astăzi voi începe o nouă etapă din viața mea, una care mă responsabilizează și mai mult și care îmi va oferi șansa de a duce mai departe către îndeplinire toate proiectele pe care le-am început în mandatul meu de șef al Statului Major al Apărării”, scria el pe Facebook, după învestire.

Impostură: Omul ăsta a susținut că o eroare de construcție i-a transformat casa în ditamai vila.

„Nu a plătit niciodată impozit la stat pentru casa sa de o mie de metri pătrați A plătit gunoi pentru o persoană, deşi în casă locuiau cinci. Un alt prejudiciu de mii de euro”, a susţinut într-un comunicat de presă, preşedintele Consiliului Județean Vrancea, Marian Oprișan.

În apărarea sa, liberalul a dat vina pentru vila faraonică pe constructor, care a greșit o grindă, și pe soția lui, care și-a dorit o casă mare.

Cu atacuri mai mult sau mai puțin voalate la adresa minorităților sexuale, promisiuni goale, cumetrii, combinații imobiliare și o afinitate pentru minerit în zone de patrimoniu, sloganul străzii „PSD și PNL, aceeași mizerie” pare mai actual ca niciodată.