FYI.

This story is over 5 years old.

Istorie

Ce învață elevii români din manualele de clasa a 11-a despre Holocaust

Lipsa informațiilor despre genocid îi predispune pe tineri la extremism.
Tren al morții din Iași. Fotografie via Wikimedia Commons

Teoretic, în liceu mergi ca să înveți câte ceva. Practic, la noi e altă treabă. Informații multe, scrise într-un mod care plictisește și calculatorul și care, de cele mai multe ori, nu îți transmit nimic. Sunt multe cuvinte puse acolo doar cu scopul de a face manualul mai greu, iar uneori autorii comit greșeli flagrante, așa cum s-a întâmplat cu manualul de geografie de clasa a șasea sau cu cel de biologie, unde inima și ficatul erau poziționate greșit în corp.

Publicitate

Chiar și din partea stufoasă de teorie lipsesc foarte multe informații. Am făcut un experiment ca să văd dacă e chiar atât de rău pe cât pare. Am căutat prin manualele de istorie de clasa a 11-a informații despre Holocaust să văd cum e tratat subiectul ăsta. Informațiile sunt prezentate succint, superficial și trunchiat, fără a oferi o perspectivă corectă asupra amplitudinii evenimentului. Atunci când ai 2-3 paragrafe despre o mare crimă împotriva umanității, nu conștientizezi cât de grav a fost tot.

Nu se spune nimic de gazare, de trenurile morții sau de restul chinurilor prin care au trecut milioane de oameni. Sunt doar cifre. Pe lângă asta, mult mai grav este că nu se spune concret, negru pe alb, că și românii au torturat și ucis evrei. Puștii nu află că România a luat parte la genocidul ăsta și a măcelărit și hărțuit comunitățile evreiești, trebuie să deducă din pasaje izolate unde-s citate scrisori către Ion Antonescu.

Experții susțin că elevilor trebuie să li se prezinte foarte bine și explicit ceea ce s-a întâmplat în timpul Holocaustului, deoarece în felul acesta pot înțelege pericolul politicilor exclusive. Dacă fenomenul este prezentat pe scurt și nu se prezintă răul făcut, adolescenții riscă să devină mai sensibili și mai receptivi la propaganda populistă care există în Europa. În felul ăsta, generațiile viitoare ar putea să creadă în conspirația că Holocaustul este inventat și ar fi mai predispuși la extremism. Genocidul trebuie să fie înțeles, ca să nu se mai repete, iar cărțile de istorie nu prea te ajută la asta.

Publicitate

Mai jos e ceea ce am găsit în patru din cele cinci manuale de istorie pentru clasa a 11-a. Am ales clasa asta fiindcă, potrivit programei, trebuie abordat subiectul „Europa și lumea în secolul XX”. Așadar, te-ai aștepta să găsești multe informații utile despre subiectul ăsta. Ei bine, nu e așa.

Manualul de la editura Corint de Ioan Ciupercă și Elena Cozma nici măcar nu conține cuvântul Holocaust. Chiar și cuvântul antisemitism apare doar o singură dată, la capitolul despre regimuri totalitare. Singurul context oferit este că Hitler voia să îndoctrineze oamenii și „în acest scop a folosit antisemitismul”. În rest, nimic despre numărul de evrei uciși sau despre alt aspect legat de Holocaust.

Nici în manualul de la editura Niculescu ABC de Magda Stan și Cristian Voiculescu nu apare cuvântul Holocaust. Nu există nici cuvântul antisemitism în cele 128 de pagini. Se vorbește despre subiect pe scurt, într-o frază care se află la capitolul „Al Doilea Război Mondial”. Informația care apare este că „au suferit sau au fost uciși milioane de oameni, în special evrei” din cauza faptului că Hitler „a impus ideile spațiului vital pentru germani”. Nu se spune nimic altceva despre fenomen și, din nou, nu există nimic care să te ducă cu gândul la faptul că și românii au ucis evrei.

Celălalt manual de la Editura Corint are mai multe informații despre subiect, dar sunt vagi și prezentate succint. Scrie despre cum regimurile totalitare din Europa „au anulat sau revizuit în mare măsură drepturile și libertățile cetățenești”. Odată cu preluarea atitudinii rasiste și discriminatorii de către autorități, „o categorie importantă de oameni au devenit potențiali emigranți, în special minoritățile de toate categoriile”, mai scriu autorii manualului.

Publicitate

Se spune doar că evreii au fost persecutați și din cauza asta, iar „unii dintre ei au încercat să părăsească Germania”. Se vorbește despre migrație, nu despre genocid.

Mai târziu, autorii revin cu informații-n plus despre subiect:

„În Germania și în țările aflate sub dominația ei au fost omorâți 6 milioane de evrei, fără niciun motiv în afara aceluia că erau evrei.”

Ulterior, se enumeră țările beligerante, dar România lipsește. Se transmite vag și indirect că țara noastră a participat la genocidul ăsta. Nu este nici măcar menționat numele țării în același paragraf despre Holocaust, darămite să se vorbească despre Pogromul de la Iași și să li se explice elevilor că românii au omorât peste 13 000 evrei în doar trei zile.

Manualul de la editura Sigma conține de șase ori termenul Holocaust. Prima dată, apare într-un capitol numit „migrații în lumea contemporană”. Se spune că războiul „a provocat mari deplasări de populație”, iar ulterior se enumeră deportările făcute de ruși. La finalul paragrafului, scrie că și evreii au fost supuși „unei politici deliberate de deportare și exterminare(Holocaustul)”. În stânga paginii, la „date cheie” se dă aceeași definiție. Nu scrie nimic în plus despre subiect.

Spre sfârșitul manualului, mai e o pagină pentru aprofundarea subiectului Holocaust. Acolo, sunt cinci surse în care se vorbește despre genocid. Două dintre ele sunt relatări ale supraviețuitorilor Holocaustului. În prima scrie doar despre întoarcerea din lagăr și despre cum autoarea s-a „întors din morți” și nu poate vorbi, pentru că a „învățat acolo că nu poți să le vorbești altora”. De asemenea, spune că e încă acolo și că moare în fiecare zi câte puțin. În a doua relatare din interior, se vorbește despre triajul pe care îl făceau soldații. Totul e metaforizat, nu se spune exact că bolnavii erau gazați și mureau în chinuri, ci scrie că „Noaptea îi înghiți pur și simplu”.

Publicitate

Ion Antonescu, conducătorul României, alături de liderul Gărzii de Fier și vicepremierul Horia Sima, octombrie 1940. În spate poate fi observat portretul lui Corneliu Zelea Codreanu. Fotografie via Wikimedia Commons

E tratat separat și antisemitismul în România, dar este atribuit în mod direct doar legionarilor, iar la implicarea lui Antonescu se face trimitere indirect, prin citarea unei scrisori trimisă de I.C. Brătianu către mareșal, în care e menționată discriminarea la adresa populației rome:

„Domnule Mareșal,

După persecuțiunile și expulzările evreilor… astăzi se iau măsuri foarte stricte în contra țiganilor care sunt ridicați cu forța spre a fi trimiși, în vagoane plumbuite, în Transnistria, cum se întâmplã la Pitești. Nimeni nu înțelege scopul și interesul acestor expulzări. (…)”

La crimele comise de români împotriva evreilor din Odessa se face, din nou, trimitere în mod indirect, prin publicarea corespondenței dintre primarul Odessei și guvernatorul Transnistriei, Gheorghe Alexianu:

„V-am raportat, atât verbal cât și în scris, că această evacuare [a evreilor] este nedreaptă și neumană, iar ea, făcută acuma în toiul iernii, devine de-a dreptul barbară. Mai mult, cu data de 3 decembrie 1941, v-am raportat în scris că populația evreiască a Odessei nu prezintă nici un fel de pericol pentru siguranța orașului, ba din contră, ea s-a pus pe lucru, pe muncă, pentru refacerea orașului și nimeni nu se gândește la complotări sau răzmerițe.”

Per total, manualele de istorie nu le comunică elevilor amploarea terorii la care au fost supuși evreii și nici nu le spune, în mod direct, despre participarea statului român la această atrocitate. Asta poate să aibă un efect dramatic pe viitor.

Toate informațiile au fost luate din manualele de istorie aprobate pentru clasa a 11-a, pe care poți să le găsești aici.

Poți să mai citești povestiri de-ale autorului aici.