Cum e viața când ești căsătorită cu un psihopat

Multe persoane spun despre fostul partener că ar fi nebun la cap, dar ce te faci când afli că soțul tău chiar e psihopat? Autoarea Jen Waite explorează acest subiect în cartea ei autobiografică A Beautiful, Terrible Thing. Timp de mai mulți ani, Waite a dus o viață aparent perfectă; era actriță și model și locuia în New York împreună cu soțul ei care o adora, bebelușul lor și fiul ei vitreg. Dar, la o lună după ce a născut, Waite a descoperit că, pe tot parcursul sarcinii ei, soțul avusese o relație extraconjugală. Waite susține că acesta i-a răspuns amantei la telefon inclusiv când ea intrase în travaliu și că și-a folosit concediul de paternitate ca să se întâlnească cu tânăra lui iubită.

Aventura lui a ieșit la iveală treptat, pe parcursul mai multor luni în care Waite a adunat dovezi. Treptat, Waite a descoperit că bărbatul cu care era căsătorită avea un diagnostic surprinzător de răspândit: era psihopat, o persoană care mințea fără remușcări și refuza să recunoască sau să-și asume responsabilitatea pentru propriile acțiuni.

Conform unui articol din Psychology Today, psihopatia e una dintre tulburările cel mai dificil de diagnosticat. „Psihopatul poate părea normal, chiar carismatic. Dar în spatele acestei imagini, îi lipsesc conștiința și empatia, ceea ce îl face o persoană manipulatoare, volatilă și uneori criminală." Deși oamenii îi consideră pe psihopați niște criminali violenți sau ucigași în serie, mulți dintre ei se plimbă printre noi. Neurologul dr. Kent A. Kiehl crede că una din 150 de persoane se califică drept psihopată.

Waite a scris în cartea ei despre colapsul căsătoriei lor și despre cum s-a vindecat. Am vorbit cu ea la telefon ca să aflăm indiciile care l-au trădat pe soțul ei.

Broadly: Care sunt semnele că persoana cu care ești într-o relație ar putea fi psihopată?
Jen Waite: Sunt câteva semnale de alarmă. Din experiența mea, cel mai predominant e bombardarea cu afecțiune: e o bombardare constantă cu atenție și complimente și comunicare – efectiv, constantă. La început pare copleșitoare, dar apoi te obișnuiești cu ea și e ca un drog. Ai nevoie de doza de atenție. Te simți buricul pământului, te simți adorată de parcă ești într-un film. Dar dacă te detașezi un pic și faci un pas înapoi, s-ar putea să te întrebi: „Oare e normal să simți atât de intens după doar câteva săptămâni?"

Care ar fi alte semnale de alarmă?
Povestea lacrimogenă, care îți stârnește mila. Observi că acțiunile persoanei nu se aliniază tot timpul cu ceea ce spune și îi atragi atenția și atunci persoana respectivă îți servește o poveste lacrimogenă, care nu e neapărat relevantă, dar te face să îți pară rău. Deodată, psihopatul devine victima. Fostul meu soț făcea des asta. Se hrănea cu reacția de empatie și vinovăție a persoanelor normale.

Se poate spune că psihopații au tipare de comportament?
Trebuie să fii cât mai obiectiv posibil și să afli mai multe despre trecutul lor, pentru că mulți psihopați trec prin același ciclu al relațiilor de mai multe ori la rând. Dacă au multe foste iubite „nebune" și multe alte persoane cu care nu mai sunt prieteni sau nu au o relație prea bună cu familia, asta e din cauză că distrug mereu legăturile cu persoanele din jurul lor.

Dacă cineva e într-o relație cu un psihopat, ce i-ai sugera?
E dificil pentru că nu e ca și cum ai ieși dintr-o relație normală. Un psihopat se hrănește cu dramă și vrea să-ți distrugă viața cât mai tare. Din experiența mea, am învățat că ajută foarte mult să te porți plictisitor. Nu răspunde la mesajele dramatice pe care le primești. O să fie nasol, dar o să treacă mai repede dacă nu te implici în ceartă.

Care sunt prejudecățile despre psihopați pe care le-ai remarcat în discuțiile cu oamenii?
Se pare că sunt mulți psihopați care par perfect normali și sunt carismatici și atrăgători. Nu toți sunt criminali în serie. Mulți oameni asociază termenul „psihopat" cu criminalii în serie, dar nu e cazul. Mulți criminali în serie sunt psihopați, dar sunt și mulți psihopați care n-au dezvoltat această pasiune. Le place mai mult distrugerea emoțională sau financiară, de exemplu. Nu omoară oameni propriu zis, dar le distrug viețile.