De ce serialul Pam & Tommy e mai mult decât povestea acelui sex tape cu Pamela Anderson

Serialul Pam & Tommy îți prezintă în opt episoade povestea relației dintre Pamela Anderson și Tommy Lee Bass, așa cum a dat ea peste cap lumea la mijlocul anilor ‘90. În România, seria va fi disponibilă din 14 iunie, odată cu lansarea locală a platformei de streaming Disney+. Am văzut-o înainte de acest moment ca să-ți prezint de ce merită să-i dai o șansă, dar și cum am perceput eu relația celor doi din perspectiva mea de intimacy coach.

Titlul unuia dintre episoadele seriei Pam & Tommy mi se pare cel mai bun sinopsis: „The greatest love story ever sold”. Mai adaugă la asta și că Tommy Lee e interpretat de actorul român Sebastian Stan și deja ți-ai făcut program câteva ore.

Povestea Pamelei Anderson și a lui Tommy Lee Bass s-a văzut un pic altfel din România anilor ‘90. O veritabilă bombă mediatică, pentru americani și nu numai, la noi –țară proaspăt ieșită din comunism– a fost mai degrabă un ecou. Eu aveam 12 ani pe atunci. Cel mai mult am aflat din revistele pentru adolescenți. Probabil că s-a dat ceva și la MTV. Pe atunci apăruse și televiziunea prin cablu. Dar încă nu ajunsese globalizarea prea mult pe la noi, așadar nu ne-a afectat atât de mult povestea celor doi. Mai degrabă a fost o picanterie.

Canadianca Pamela Anderson, cea mai preferată playmate a revistei Playboy din anii ‘90 și sirenă în serialul Baywatch, petrecea într-un club cu prietene când a făcut cinste întregului local. Americanul de origini grecești Tommy Lee Bass, teribilul toboșar al trupei rock Mötley Crüe, a văzut-o și a mers la ea. Restul a fost ca un meteorit cu mult explozibil în interior, de parcă ar fi fost refăcut pe Pământ scenariul din filmul Armageddon din 1997.

Ce-i drept, toată trupa Mötley Crüe era notorie pentru comportamentele teribile și explozive în afara spectacolelor. Este și un show pe Netflix despre formația asta, se numește The Dirt. Iar Pamela, deși avea o personalitate foarte amabilă (lucru care se vede și în serialul Pam & Tommy), fizicul ei foarte lucrat, dar și ajustat, transmitea total altceva. Drept urmare, media a vânat tot ce a putut cu acești oameni.

Pe cât de publici erau cei doi, nu și-ar fi imaginat vreodată că nu vor avea nici o urmă de intimitate. Un tâmplar care amenaja casa tinerilor căsătoriți, pe care Tommy Lee l-a călcat în picioare și a și refuzat să-i plătească munca prestată, a decis să se răzbune. 

A intrat în casă într-o noapte și a spart un seif în care a descoperit mai multe obiecte pe care a încasat suma de bani datorată, dar a mai găsit și o casetă video cu momente foarte intime ale celor doi. Când a văzut pe ce pusese mâna, omul a decis să-și ducă vendetta împotriva lui Tommy Lee Bass la un alt nivel.

A făcut copii ale casetei și a început să le vândă. Sistemul era ca în anii ‘90: casetele video erau livrate prin poștă contra cost. Fenomenul a crescut treptat și nu a durat mult până au copiat și alți „întreprinzători” materialul și l-au vândut la rândul lor. Timp de câteva luni fenomenul a tot crescut. 

După șocul inițial, pe când cei doi se așteptau să fie totul uitat, a venit un val și mai mare: internetul. Un site de videochat a publicat materialul și l-a lăsat cu acces gratuit. Din acel punct înregistrările intime ale celor doi au ajuns la propriu în fiecare casă din Statele Unite ale Americii și nu numai. Concomitent, au început să apară știri despre caseta infamă.

Deși filmările erau explicite, cum bine spune și un personaj din serial, aceea nu era pornografie. Materialul era fix intimitatea emoțională și sexuală a unuia din cele mai explozive cupluri ale anilor ‘90, filmat doar pentru ei doi. Clar nu fusese menit să iasă vreodată public, dar, după cum știm deja, odată ce ai filmat sau înregistrat ceva, sunt foarte slabe șanse să rămână privat.

Povestea lor a fost doar un semnal pentru ce avea să vină odată cu explozia tehnologiei și cât de departe poate să meargă, cât de urât poate să afecteze viața personală și profesională a oamenilor. Până și filmul Sex Tape –cu Cameron Diaz, Jason Segel și Rob Corddry– e în aceeași notă, chiar dacă a fost lansat în 2014 și doar s-au schimbat câteva componente, cum ar fi că videoul a fost înregistrat pe iPad și-a ajuns în cloud de unde s-a tot răspândit. 

Astăzi, povestea din serialul Pam & Tommy poate nu ți se pare cine știe ce dramă. Cu tot ce înseamnă internet și social media, invadările de intimitate sunt ubicue. Mulți își urcă ei viețile intime cu tot felul de filmulețe. Iar fotografiile sau videourile asemănătoare cu ale lui Pam și Tommy, trimise poate și în context de relație inexistentă, sunt frecvent folosite în revenge porn.

Un lucru este cert: și astăzi poveștile acestea pot să facă ravagii în viețile oamenilor. Însă atunci, fiind prima experiență publică de felul acesta, a fost exploatată la maximum de oricine avea un spirit „antreprenorial” și nu avea scrupule.

Deși caseta fusese furată din casa celor doi, iar ei raportaseră furtul la poliție, din momentul în care materialul video a ieșit public și a fost menționat și în presă, sistemul juridic american a considerat că difuzarea era protejată de primul amendament al constituției americane: dreptul la liberă exprimare. Așadar, orice procese au intentat cei doi n-au avut niciun succes.

Acesta mi s-a părut un con de umbră al sistemului juridic american, dar și un mod pervers de a folosi constituția pentru a justifica încălcarea dreptului la intimitate. Din păcate, momentul a fost un mic preview a ce urma să vină în anii 2000. Iar discuția despre dreptul la intimitate, și posibilitatea ca un om chiar să aibă intimitate în era telefoanelor smart și conexiunii instante la social media, este cât se poate de actuală.

Cel mai greu în acei ani ‘90 i-a fost Pamelei: nu a fost acceptată în filme după ce acel episod a atins apogeul. Deși era și Tommy în video –cum bine are o replică Sebastian Stan în serial: „There's my d*ck in it too!”– presa și societatea au taxat-o scump pe Pamela Anderson. Cariera ei a luat-o în jos din acel moment. Sigur, asta nu a oprit-o să facă activism pentru drepturile animalelor și vegetarianism, dar pentru mainstream media aceste lucruri au fost prea puțin importante.

Serialul Pam & Tommy produs de Hulu este explicit în nuditate, chiar dacă ambii actori poartă prostetice. Nu este primul serial din mainstream (difuzat pe platformele de streaming) în care apare nuditate explicită și acte sexuale explicite pentru materiale difuzate practic spre audiențe largi. Pornografia a intrat de mult în mainstream.

Un aspect constructiv prezentat în serial este că Pamela medita. Are o scenă în tot serialul în care este arată cum meditează și folosește afirmații pozitive când trece prin punctul de maxim al crizei. Are un loc foarte mic, dar sigur partea aceasta era mult mai obișnuită pentru ea. Dacă nu ai o practică a ta de calmare, centrare și autoanaliză, posibil să treacă pe lângă tine detaliul acela.

În serial nu a fost prezentat activismul ei pentru drepturile animalelor și vegetarianism. Aici mi-a părut rău, fiindcă a făcut multe lucruri constructive cu faima sau notorietatea pe care le avea. 

Pamela Anderson avea un cont oficial pe Instagram, posibil și pe alte rețele. Cu puțin timp înainte să apară serialul Pam & Tommy, a anunțat că părăsește permanent internetul. Serialul nu a fost făcut cu acceptul ei. Astfel, toate imaginile ei de pe cont au fost arhivate și a lăsat doar un vizual cu un bilețel scris de mână –adresat Netflix, deși serialul este făcut de platforma Hulu.

Într-un interviu Entertainment Weekly cu actorii din serial, cea care joacă rolul Pamelei a afirmat că o contactase pe Pam de câteva ori după ce a primit rolul. Și-ar fi dorit să aibă o comunicare cu ea. Nu a primit niciun răspuns. Tot în acel interviu s-a punctat faptul că serialul voia să arate drama celor doi, nedreptatea comisă și permisă de sistemul juridic, și prin tot ce-au trecut cei doi. Chiar și așa, Pamela nu a avut nici o legătură cu serialul. Probabil și-ar fi dorit ca povestea să nu mai apară niciodată.

Drama celor doi a fost urâtă. Nu cred că un om fericit vrea vreodată să treacă prin așa ceva, oricât de mult vor majoritatea oamenilor din prezent să ajungă vedete. Un furt și expunerea celor mai intime momente ale tale, în pofida voinței tale, lasă urme urâte. Nu știu cât de tare ar trebui să fii, sau cât de nepăsător la propria-ți viață personală, încât să nu te afecteze o așa expunere. Cultura intimității personale cred că este o discuție largă, mai ales în contextul autoexpunerii online a maselor de oameni. Până la urmă cât de mult vrem să fim faimoși?

Ne place sexul, vânăm vizual pe oricine este atrăgător sexual, dar și devalorizăm sau dezumanizăm persoana respectivă. Tratăm fără respect, îi privim ca pe ființe de rang inferior, și le invadăm viața personală când avem ocazia. În tot răstimpul ăsta uităm că sunt oameni și ei, fix ca noi. Această disociere de natura umană, fiindcă numai așa poți consuma un astfel de episod fără să-ți pui câteva întrebări despre ce înseamnă, de fapt, acea expunere, este în mare parte dată de cultura media, industria divertismentului și transformarea oamenilor în bunuri de larg consum. Asta face Hollywood: transformă oamenii în produse și îi vinde până la ultimul por al pielii.

Când vine vorba despre cultura cinematografică și streaming, ne vom îndrepta tot spre actori și actrițe pentru a-i transforma în „sex symbols” și să-i reducem doar la atât? Intimitatea, până la urmă, presupune și o implicare emoțională, are și o componentă sufletească. În grupurile de dezvoltare personală chiar se vorbește despre „soulful intimacy”. Dar latura asta nu a ajuns încă în mainstream. Posibil fiindcă este mai greu de transformat într-un produs comercial.

Vom aduce la înaintare oameni resurse în domeniul sexualității, altfel spus care ne ajută să creștem în sexualitatea proprie? Oare va intra în mainstreamul deja pornografiat și cultura dezvoltării personale reale? Adică aceea în care mergem fiecare să ne înțelegem motivatorii personali în acest plan al vieții, să ne confruntăm cu propriile emoții și neajunsuri, să ne înțelegem identitatea proprie în acest aspect al vieții noastre. Să ne uităm intențiile și nevoile personale, la granițele personale, la comunicarea și relaționarea autentică, la ce înseamnă să ținem spațiul în relație? Poate chiar și la selectarea partenerilor intimi și ce înseamnă sănătatea în dating? Și, mai ales, vom scăpa de sfătologie? Nu sfaturile îți fac viața mai bună, ci un demers real de dezvoltare personală. 

De asemenea, câți dintre noi găsim conținut care să ne ajute să ne uităm la latura sexuală în armonie cu etapele vieții? Majoritatea materialelor prezentate în online nu ies din stadiul de adolescență la capitolul sexualitate și erotic. Suntem încurajați, indirect, să fim și să ne exprimăm precum un adolescent de 17 ani. Dar expresia sexuală și erotică puberă nu este în concordanță cu alte etape ale vieții noastre. Ca oameni, nu rămânem adolescenți pe viață, corpul nostru sigur se maturizează, complexitatea vieții noastre la fel. Presiunea, cu tot cu medicație în multe cazuri, să fim precum în adolescență, alături de industria care ne vinde orice poate, nu prezintă cel mai echilibrat sau sănătos mod de a ne trăi sexualitatea și relațiile intime. 

Crizele și provocările din acest plan al vieții pot avea impact dăunător și asupra altor domenii personale, dacă nu sunt gestionate în mod corespunzător. În cultura consumului, vindecarea psiho-emoțională, care apoi se traduce într-o expresie fizică mult mai bună, cât și echilibrarea și împuternicirea personală nu reprezintă puncte de atracție și abordări care pot fi comercializate. Drept urmare sunt trecute cu vederea, reduse la pastile sau suplimente. Sau, uneori, considerate cazuri izolate.

Un alt element demn de menționat este criza vârstei de mijloc. În această experiență din viața fiecăruia intră și sexualitatea, adică o criză sexuală aferentă. Dacă individul nu are un fundament cât de cât solid în ceea ce privește stima de sine în sexualitate, criza sexuală poate adânci criza vârstei de mijloc foarte mult și poate atrage cu sine comportamente care să dăuneze individului și celor cu care interacționează. E valabil atât pentru femei cât și pentru bărbați. 

În secolul acesta, când consumul de orice a crescut la cote maxime, iar internetul a schimbat experiența umană și intimitatea în mod irevocabil, este foarte util să ne privim în față propria realitate, să ne lărgim înțelegerea asupra sexualității proprii și să ne susținem unii pe alții mai mult.

Plătim bani grei pe ce ne dictează modelul economic și modelul din mass-media sau cinematografie, dar puțini ne uităm la modelul real, cel al propriei ființe, care are de navigat vârste și situații diferite. Suntem mai mult decât caricaturile din seriale, filme, sau scandaluri mediatice. 

Tu cât de mult timp ți-ai acordat înțelegerii și dezvoltării în sexualitate? Cât de mult faci și alegi din modelele impuse de modelul economic? Cât de mult timp și resurse aloci evoluției individuale versus consumului? Din rolul meu de intimacy coach mi-am pus toate întrebările acestea. Răspunsuri definitive nu există, dar răspunsuri utile fiecăruia, la nivel individual, pot fi găsite.

Liana Buzea este Sexological Bodyworker™ Certificat, prima persoană cu o astfel de calificare din România. O poți găsi pe site-ul ei, unde are multiple programe online axate exclusiv pe tema dezvoltării în sexualitate, dar și în comunitatea Patreon unde încarcă periodic înregistrări audio cu practici somatice, generale, pentru aducerea și păstrarea atenției în propriul corp, echilibrarea emoțiilor și centrarea focusului mental.