Cum am ajuns cărăuș de droguri la 20 de ani, pentru că m-am distrat prea tare într-o vacanță

*Harry nu e genul de persoană care îți vine în minte când te gândești la un cărăuș de droguri. În primul rând, e un student manierat de 21 de ani din clasa de mijloc și a crescut într-o familie iubitoare din vestul Angliei. Și-a petrecut copilăria construind căsuțe în pădure.

Dar după ce a început să consume cocaină și s-a intersectat cu un grup de traficanți gambieni în Italia, a ajuns să transporte canabis și MDMA peste granițele a opt țări europene diferite, dintr-o casă din Spania, cu avionul și feribotul în Franța, Italia, Elveția, estul Europei și Scandinavia, înainte să fie prins cu 12 kilograme de iarbă și să petreacă aproape șase luni într-o închisoare poloneză. Acum, Harry s-a întors în Marea Britanie și a ieșit complet din lumea drogurilor.

M-am dus să-l întâlnesc în satul în care locuiește împreună cu familia lui, ca să-l întreb despre aventura lui din vremea pe când era cărăuș.

Cum a început totul?
Am fost în vacanță în Roma anul trecut, când aveam douăzeci de ani, și am rămas acolo fără niciun ban și nicio posibilitate să mă întorc acasă. Asta pentru că aveam o problemă cu consumul de cocaină, care era foarte scumpă. Am dat toți banii de întoarcere pe cox.

Dormeam pe stradă, furam mâncare din magazine ca Oliver Twist. Apoi m-am întâlnit într-un bar cu tipul ăsta din Africa de Vest și ne-am împrietenit. I-am explicat situația mea și m-a întrebat dacă vreau să stau la el. Mi-a zis că avea niște cunoștințe care plăteau foarte bine pentru anumite joburi. Nu mi-a zis direct că e vorba de droguri, dar era evident.

La început, am stat la el doar pentru că era mai bine decât să dorm pe stradă, dar apoi m-am gândit că poate ar fi bine să fac o misiune pentru el, să câștig niște bani și să mă întorc acasă.

Ce s-a întâmplat după ce ai acceptat jobul?
Jobul nu era în Roma, ci în Spania, și consta în transportarea a două kile de canabis din Spania în Suedia, prin Letonia. În aeroporturile est-europene se fac mai puține controale și e mai ușor.

Așadar, m-au îmbarcat într-un avion spre nordul Spaniei și am mers cu mașina până la casa unde țineau drogurile. Am stat câteva zile în casa aia și m-au hrănit bine, mi-au dat țigări. Am fost fericit.

Am cunoscut un alt tip care transporta droguri, avea 23 de ani și era din Scoția. Semăna cu mine, avea și el o problemă cu drogurile și făcuse câteva misiuni deja. Mi-a zis că e foarte ușor și m-a liniștit. Sincer să fiu, deja mi se părea palpitant.

Cu cât ai fost plătit pentru asta?
Mi-au promis o mie de euro pe kilogram, deci două mii de euro. Cred că e mare diferența dintre Spania și Suedia. În Spania se cumpără cu cinci sute de euro și în Suedia se vinde cu patru mii de euro.

Povestește-mi cum a decurs misiunea.
Se începe cu ambalarea. Drogurile se ambalează în folie și se videază. Un tip făcea o cafea foarte concentrată, tot adăuga cafea până devenea o pastă ca un sirop gros. Apoi băgau drogurile în amestecul de cafea, acopereau cu mai multă folie și repetau procesul. Asta ca să nu simtă câinii mirosul de iarbă. După aia, o băgau într-o geantă din aia prin care nu trec razele X.

Mi-au dat un telefon mic, care avea pe el toate informațiile necesare, și m-au lăsat la aeroport. A fost mult mai puțin stresant decât ai crede. Pur și simplu intri la check-in cu valiza cu droguri și te îmbarci. E ca orice alt zbor. Probabil ar fi trebuit să fiu speriat, dar n-am fost, pentru că mă simțeam foarte detașat de ce făceam, mi se părea ireal. Când am coborât din avion la aeroportul din Riga, Letonia, m-am întâlnit cu omul lor.

Cum era tipul?
El te așteaptă ca să nu te panichezi și să anunți poliția sau să fugi cu drogurile. Trimit un om să te aștepte doar primele dăți, până au încredere în tine să te lase singur.

După ce am ajuns în Riga, am luat feribotul spre Stockholm cu tipul ăla. Ne-am întâlnit cu alt individ în Stockholm, la un hotel, am primit două mii de euro de la el și aia a fost. Incredibil de ușor. Plus că îți crește adrenalina. De asta am continuat să fac asta.

Când ai hotărât să faci asta din nou?
M-am întors în Marea Britanie și am început să iau iar cocaină. Luam vreo două grame pe zi. De asta am hotărât să fac iar trafic. E simplu. M-au contactat pe telefonul ăla și am aranjat drumul. Nu mi s-a părut mare chestie, luam atât de mult cox, încât mi s-a părut o binecuvântare. M-am gândit că n-o să mai fiu nevoit să lucrez niciodată. Sunt destul de leneș, așa că m-au atras întotdeauna banii făcuți ușor.

Câte drumuri ai făcut în total?
Șapte sau opt, în șase luni. Misiunile au devenit tot mai mari, cu cât au câștigat încredere în mine: de la două kilograme la șapte kilograme și apoi 12 kilograme. A fost super distractiv. Am călătorit și am stat prin hoteluri drăguțe prin Europa. Am primit și bani de buzunar să plătesc hotelurile, taxiurile și mâncarea.

Când faci parte din clasa de mijloc, ești o comoară pentru tipii ăștia, pentru că n-ai dosar penal, nu ești suspect, arăți inocent. Nimeni nu te cercetează, poliția te lasă în pace. Ești o pasăre rară. Așa că ne tratau ca pe niște regi, pentru că nu voiau să ne piardă.

Ba chiar i-am certat eu de câteva ori, când mi s-au părut neprofesioniști, și și-au cerut mii de scuze.

Cât de mare era operațiunea din care ai făcut parte?
E greu de zis și oricum nu vreau să vorbesc prea mult despre asta. Am interacționat doar cu cei care erau direct deasupra mea și mulți dintre ei foloseau nume false. Era condusă de tipi din Gambia. În orice caz, vreau să accentuez că persoanele pentru care am lucrat nu erau sărace și nici bogate, aveau vieți normale.

Cum erau ceilalți cărăuși pe care i-ai cunoscut?
Proveneau din toată Europa, erau aproape toți albi și cu vârste între 19 și 25 de ani. Majoritatea erau dependenți de droguri, ca și mine, dar aveau și datorii mari la persoane dubioase. Așa că voiau să facă bani mulți rapid sau să dispară din țară.

Prin câte țări ai transportat droguri?
Franța, Spania, Italia, Olanda, Suedia, Letonia, Finlanda, Islanda, Estonia. Cred că și mai multe.

Întotdeauna ai transportat doar marijuana?
Am primit oferte și pentru heroină, cocaină, MDMA. Mi-au oferit mai mulți bani pentru astea, dar le-am refuzat, pentru că era prea riscant. Am dus odată MDMA în Suedia și am luat mai mulți bani decât de obicei. Cred că am transportat o mie de pastile și am primit o mie de euro în plus. La fel, nu mi-a fost deloc frică. Nu știu de ce, eram foarte detașat de ce făceam.

Cum ai fost prins până la urmă?
N-am idee cum. S-a întâmplat în aeroportul din Varșovia. Când m-am dus să-mi iau valiza, n-am găsit-o. Am întrebat dacă au văzut-o și mi-au zis că o s-o caute. Am fost prost, ar fi trebuit să-mi țin gura și să plec, dar nu m-am putut abține.

Când am revenit a doua zi, îmi găsiseră geanta cu 12 kilograme de marijuana în ea și aia a fost. Nu mă gândisem că o să verifice conținutul.

Cât ai stat în închisoare?
Am primit cinci ani cu suspendare, ceea ce e lejer, și am fost eliberat pe cauțiune după 150 de zile. Am primit un avocat de stat care a fost de treabă și mai lucrase cu astfel de cazuri. A fost prima mea abatere, de asta am primit o sentință atât de scurtă.

Primul lucru la care m-am gândit a fost cum să ascund totul de părinții mei. Dar n-am reușit.

Până la urmă, unul dintre prietenii mei i-a anunțat că am dispărut și ei au implicat poliția. După două săptămâni de închisoare, am vorbit prima oară cu mama. S-a bucurat că sunt în viață, nu avea idee în ce mă băgasem. Amândoi părinții au fost mult mai empatici decât mă așteptam.

Cum a fost perioada petrecută în închisoare?
Am fost băgat direct la celula de izolare, pentru că s-au prins că sunt prea bleg să rezist printre toți infractorii ăia duri. A fost drăguț din partea lor, nu cred că s-ar fi întâmplat asta într-o închisoare din America sau Anglia. Din când în când, îmi trimiteau câte un coleg de celulă, dar ne vedeam fiecare de treaba lui.

Închisoare în sine e extrem de monotonă. Stai într-o celulă mică cât o baie și ai voie să ieși o oră pe zi într-o cușcă fără acoperiș, cât să vezi cerul și să te plimbi de colo-colo.

Am citit foarte mult, am citit toată opera lui Shakespeare pe care mi-a trimis-o mama. Și am făcut pensule din propriul păr, pe care le-am lipit cu lapte condensat.

Dacă te-ai întoarce în timp, ai schimba ceva?
Acum am renunțat la droguri, ceea ce e bine. Dar nu, cred că aveam nevoie să trec prin asta ca să învăț o lecție. Aveam o perspectivă ridicolă asupra vieții, mă așteptam să îmi cadă în poală bani fără să muncesc. Am învățat că acțiunile au consecințe. Dar mi-am rănit prietenii și familia și asta regret. Aș fi vrut să nu-i fac să treacă prin asta.

Și cum îți câștigi existența acum?
Am un job part-time într-un magazin second-hand. Îmi place mult, e lejer.

*Numele au fost schimbate pentru protejarea identității.

Articolul a apărut inițial pe VICE US.