De ce conspiraționiștii caută tot felul de secrete în albumele lui Taylor Swift

Mai mult decât orice altă vedetă pop, Taylor Swift a provocat un întreg subgen de critică muzicală prin deconectarea muncii ei bi-dimensională de generozitatea fanilor ei înrăiți. Noul single al lui Swift, „Look What You Made Me Do”, primul de pe noul ei album, Reputation, a fost lansat recent și deja mai multe interpretări exagerate au activat ascultătorii în teorii a la Beautiful Mind, atât de disperați sunt să descifreze codul versurilor, precum: „Lumea se învârte în continuare, o altă zi, o altă dramă, dramă / Dar nu și pentru mine, nu pentru mine, eu mă gândesc doar la karma.”

Primele teorii au apărut când Swift a prezentat cover-ul albumului Reputation, iar fontul gotic folosit părea suspicios de similar cu cel folosit de Kanye West pe tricourile lui promoționale pentru albumul din 2016. The Life of Pablo (TLOP), în care rapperul a declarat: „Cred că eu și Taylor am putea să mai facem sex / Eu am făcut-o faimoasă pe pizda aia”. Lucrurile au deraiat din punctul ăla.

Videos by VICE


In The World Of Rotting Christ


Lansarea albumului Reputation e pe 10 noiembrie, în aceeași zi cu comemorarea celor 10 ani de la decesul mamei lui West, iar fanii consideră că e ceva intenționat. Coverul albumului, o fotografie alb-negru cu Taylor pe un fundal de colaje din titluri de ziare în care scrie Taylor Swift la nesfârșit, a alimentat și mai multă bârfă.

„Pe baza coperții, în care Swift poartă un ruj închis și e înconjurată de ziare, pare că tema acestui album e felul în care ea răspunde la felul în care e percepută în media…”, scrie într-un articol din revista People, intitulat„Oare au deslușit fanii ăștia noul single al lui Taylor Swift?” Că Swift vrea să se răzbune pe mass-media nu este tocmai un lucru revelator, dar un articol din Newsweek a legat atac ei aparent asupra mass-mediei cu cel al lui Donald Trump, iar mulți oameni bănuiește că îl susține. „Sincronizarea este, sincer, ciudată”, a remarcat articolul din Newsweek. „Coperta albumului Reputation indică o obsesie și o repulsie cu propria prezentare din mass-media. E greu să nu i se reamintească… ei bine… știi tu…”

Citește și: Clișee muzicale de rahat de care trebuie să scăpăm în 2017

Alte teorii: Că noul single urma să fie numit „Timeless“. Imaginea promoțională a lui Swift, care folosea și videoclipuri cu un șarpe, s-a referit la o ceartă cu Kim Kardashian sau la o dezvoltare a luptei dintre Swift și Katy Perry (conexiunea exactă nu este foarte clară) sau la anul nașterii lui Swift, 1989, anul șarpelui, sau că Swift și-a schimbat pielea și a renăscut.

După ce a urmat o perioadă de latență pe conturile de social media, fanii Swift au dedus de asemenea că lupta dintre Swift și Perry ar putea fi falsă și că firma de felicitări americană Greetings American a scris un mesaj codat despre Swift într-un post din 18 august, în aceeași zi în care Swift a început să publice clipuri promoționale pentru Reputation.

O mare parte a acestei speculații este ușor de dezvăluit ca absurd de irelevantă pentru orice tip de critică cu privire la muzica actuală, tipul de simbolism superficial pe care Swift la folosit ca marketing în toată cariera sa. Restul este ușor dezvăluit de logică. Preferatul meu este fontul: la fel cum este imposibil să inventezi pantaloni de jogging din piele, este imposibil să furi un font gotic, un stil tipografic care ar putea fi la fel de probabil ca o referință la tricouri grafice vândute la Walmart. Câțiva oameni au observat – folosind o diagramă care descrie o literă de literă comparată a fonturilor – că fontul Reputation împărtășește mai multe asemănări cu fontul folosit în logo-ul New York Times decât cu albumul TLOP, ceea ce are sens, deoarece totul este aproape sigur cu privire la modul în care mass-media este rea.

Cu toate acestea, Jon Caramanica, un critic care este, de fapt, angajat de New York Times, posta pe Instagram, „wow @Taylor folosind un font modificat folosit pe diverse produse Pablo”. OK. În ceea ce privește data de lansare nefericită a albumului, TMZ raportează că o sursa de la Universal a declarat că au ales data lansării de vineri, deoarece majoritatea albumelor apar așa si data a fost aleasă „pe baza altor lansări Universal Music Group. Nu există nicio legătură.”

Deși comparațiile dintre Taylor Swift și Donald Trump sunt potrivite, ambele mărci se bazează pe un stil de televiziune realistă de victimă fără vină, iar oamenii suspectează că ambii orchestrează scheme complicate, în spatele scenei, de care niciunul nu pare capabile, nu există dovezi concrete că ea a votat pentru el.

Vezi și: Azealia Banks on Being a Controversial Witch

Bineînțeles, nu este prima dată când oamenii au luat-o razna în privința lui Taylow Swift. În 2014, Billboard a publicat un articol intitulat „Cele mai bune mesajele secrete ale lui Taylor Swift, până acum”, în care sunt dezvăluite unele dintre mesajele ascunse pe albumul 1989. Ele sunt fie mantre blânde, „ieși cu tipi drăguți” sau „trăiește în dragoste “, sau referințe pseudo-interesante despre numeroasele drame din relațiile publice ale lui Swift: „Tay”, „Hyannis Port”. Aceste „mesaje secrete” sunt ca niște mici surprize pentru un grup de vârstă care merită încă trofee de participare, E iluzia profunzimii în timp ce generează zgomot de bârfă pentru mass-media.

Interpretarea piesei „Look What You Made Me”, care are cel mai mult sens, e tratat de revista Glamour, care detaliază modul în care „Melodia nouă a lui Taylor Swift are o mulțime de referințe din Mean Girls”. Mesajul secret este că Katy Perry se referea în 2014 la Swift ca la „Regina George deghizată în oaie”. Dar poate că adevărata notă e că două femei adulte își asumă cadrul unei ficțiuni, care dezvăluie iluziile imature și jenante ale unor adolescente.

În „Mean”, încă o melodie de pe albumul din 2010, Speak Now, ea cântă: „Într-o zi voi fi destul de mare ca să nu mă poți lovi / Și tot ce vei fi vreodată va fi rău / De ce trebuie să fii atât de rău?” „Look What You Made Me Do” exprimă același sentiment, repetat la nesfârșit: cineva m-a nedreptățit și acum îi voi arăta eu. Singurul lucru pe care-l pare să-l fi dezvoltat în cei șapte ani care au urmat este o „listă de nume” bizară, în care hater-ul căruia i se adresează cântecul este „subliniat în roșu”. (Straniu e că menționează și de un pistol.)

Poate că trebuie să se spună aici despre lipsa de originalitate cinică a oamenilor care produc înregistrări la cel mai înalt nivel al industriei muzicale, modul în care aceștia se răzvrătesc mereu pentru a păcăli ascultătorii să creadă că vedete pop ca Taylor Swift, construite cu atenție, sunt mai mult decât par să fie. Dar această conspirație nu are prea multe de-a face cu Taylor Swift și nu există nimic în spatele noului ei album, decât aceleași scheme vechi de manipulare care să atragă ascultători.