Luna asta, am citit un articol în ziarul spaniol La Vanguardia, în care o jurnalistă rusoaică își făcuse fotografii în magazinele cu haine de lux și concluzionase că multe magazine au oglinzi care au fost manipulate ca să le facă pe cliente să pară mai slabe. De când am citit chestia aia, am început să fiu foarte suspicioasă cu oglinzile din jurul meu. Oare chiar mă face oglinda mai slabă și mai frumoasă? Care sunt eu, de fapt? Oare mă cunosc pe mine însămi dacă nu-mi cunosc corpul? Etc etc. Chestii profunde.
Eu sunt foarte mulțumită de corpul meu. Am o statură medie și port haine de mărime medie. Dar mi se pare absurd ca marile branduri de haine să mă fi păcălit în toți acești 27 de ani fără să-mi dau seama. Oare oglinda să fie de vină pentru pantalonii ăia de la Zara care îmi veneau perfect în magazin, dar acasă îmi făceau picioarele să arate ca niște cârnați? Dacă e doar un zvon tâmpit? Dacă jurnalista rusoaică a mințit? Parcă avea și părul mai lung în unele fotografii, iar fața îi pare fotoșopată pe alocuri. De-a lungul vieții, am învățat să nu am încredere în nimeni.
Videos by VICE
Imaginile autoarei
Ca să înțeleg una-alta, l-am contactat pe Carles Casas – specialist în marketing senzorial și foarte obișnuit cu lumea magazinelor. El spune că scopul principal al corporațiilor nu e ca clienții să cumpere mai mult, ci mai eficient. „Ne concentrăm pe experiența senzorială a procesului de cumpărare. Cabina de probă face parte din acest proces și poate avea un efect dramatic asupra lui – pozitiv sau negativ. La nivel senzorial, experiența clientului în cabina de probă depinde de lumină, temperatură, volumul muzicii, mirosul din cameră. Încercăm să identificăm toate detaliile care influențează această experiență și s-o îmbunătățim. ”
L-am întrebat până la ce nivel ne manipulează companiile cu aceste tehnici. „Toate sunt legale. Dar cel mai mult participă la această manipulare chiar cumpărătorii. Companiile nu încearcă să-i păcălească pe oameni intenționat pentru că sunt conștiente că și-ar strica imaginea și le-ar scădea profiturile pe termen lung. Oamenii nu sunt proști. Și nu te iartă. Dacă o companie te-a păcălit, nu mai calci într-un magazin de-al ei. Și probabil nici prietenii tăi. ”
Ca să văd dacă magazinele spaniole își păcălesc clienții la fel ca cele din articolul rusoaicei, m-am plimbat patru ore prin toate magazinele din centrul Barcelonei.
Am început cu Bershka, magazin cunoscut în Spania mai mult pentru muzica de căcat care răbufnește din boxe decât pentru marfa pe care o are la vânzare. Lumina din cabina de probă era gălbuie și erau atâtea umbre încât am ajuns să arăt ca o pictură de Caravaggio.
Reflectorul de pe decolteu îmi crea umbre deasupra burții, ceea ce îmi făcea talia să pară mai mică. Picioarele îmi păreau mai suple, capul mai mare. În scris, sună ca o prințesă Disney, dar nu asta era realitatea din cabina de probă.
A doua oprire a fost în Lefties, alt magazin din centru. Camera de probă avea draperii roșii, ceea ce o făcea să pară sofisticată și senzuală. Mă simțeam ca într-un budoar. Lumina accentua fiecare cută de pe pantalonii mei și-mi făcea hainele să pară mai largi. Arăta toate imperfecțiunile ținutei și-mi făcea mâna să pară ca o gheară. Și n-am gheare în realitate, îți jur.
În următorul magazin, Stradivarius, mirosul era copleșitor. La fel și pieptul meu enorm din oglindă. Aveam un reflector special pentru decolteu. Pentru prima oară în viața mea am știut cum se simt fetele care au sâni mari și coapse mici. Chestia asta m-a făcut să am chef să-mi cumpăr toate lucrurile din magazin, așa că mă bucur că nu am sâni mari și coapse mici în viața reală, pentru că aș fi lefteră.
Apoi am intrat într-un magazin de lenjerie intimă. Lumina era intimă și drăguță, dar nu mă avantaja prea mult. Mi-a plăcut rama portocalie din jurul oglinzii, dar în scurt timp mi-am dat seama că păream mai masivă și mai dubioasă, ca și cum mi s-ar fi lungit partea de sus și s-ar fi scurtat partea de jos.
În Oysho – un alt magazin de lenjerie – am descoperit că, în lumina potrivită, fața mea poate semăna cu cea a lui Michael Jackson în ultimii lui ani de viață.
În Zara, lumina discretă mi-a făcut fața să arate ca cea a unei păpuși de porțelan, ceea ce e întotdeauna un avantaj. Erau oglinzi în toate colțurile cabinei de probă, ceea ce mă făcea să par mai slabă. De oriunde stăteam, mă vedeam mai slabă. M-am simțit minunat, ce pot să zic.
Citește și: Acum poți purta haine făcute din emoțiile tale
La Pull & Bear, lumina îmi făcea fața palidă și imaculată, de zici că eram pe un panou publicitar, într-o minunată reclamă la parfum. Și burtica îmi dispăruse. Unde mi-a dispărut burtica, frate? În zona crepusculară?
În niciun caz la H & M, pentru că și acolo lipsea. Am nevoie de oglinda asta în dormitor. Nu doar că nu aveam burtă, ci aveam și pieptul mai tare, picioarele mai puternice. Aveam tenul unei adolescente. Doamne, nu-mi mai venea să plec de acolo!
Citește și: Acum poți purta haine făcute din emoțiile tale
Până la urmă m-am desprins și am ajuns în Springfield. Bine am făcut, pentru că acolo aveam pielea minunat de fină și de bronzată.
Mă uitam în oglindă la o versiune mai atrăgătoare și mai sănătoasă a mea. Nu era reală, n-avea cum să fie reală. Era doar datorită luminilor și oglinzilor. Dar totuși, nu se poate spune că nu eram eu.
Tristă, am plecat spre El Corte Inglès – cel mai mare lanț de malluri din Europa. Și acolo arătam mult mai slabă. Deși cabina în sine era urâtă și sărăcăcioasă, era clar că oglinda avea un truc. Sunt absolut sigură că nu așa arată corpul meu.
În Topshop, blugii îmi veneau mult mai bine decât îmi vin, de fapt. Lumina suavă care venea de sus îmi lumina fruntea și pomeții. Culorile deschise erau accentuate și ieșeau în evidență față de culorile reci, care păreau mai întunecate.
La final, am intrat într-un magazin de la mine din cartier, numit Friends. Cabina de probă improvizată era doar o baie fără toaletă, separată de restul magazinului de o perdea.
Era atât de întuneric, încât a trebuit să mă apropii mult de oglindă ca să se vadă ceva.
Așadar, mă înșelasem. Nu observasem niciodată diferențele enorme dintre cabinele de probă și m-am simțit păcălită. L-am sunat pe Raimon Margalef, reprezentant legal al Uniunii Consumatorilor din Catalonia, ca să aflu ce pot face clienții în această privință: „Poți declara într-o plângere că te prezintă intenționat într-o lumină mai bună. Dar n-o să primești vreo compensație. Compania s-ar putea să plătească o amendă. Mai e și posibilitatea să le intentezi proces, dacă poți găsi un expert care să argumenteze că oglinda le cauzează clienților daune emoționale “, mi-a explicat el.
Cum e dificil și costisitor să intentezi proces, probabil că majoritatea consumatorilor nu vor face asta. În schimb, se vor simți ușor dezamăgiți când vor ajunge acasă și se vor vedea într-o altă lumină.
Mai multe despre manipulare pe VICE:
Cum funcționează propaganda Antena 3 și de ce pun părinții tăi botul la ea
Cum am fost manipulat de propaganda din Coreea de Nord
Cele mai mizerabile manipulări ale presei din România față de tragedia #Colectiv
