Nu știu dacă ai mai ascultat în ultima perioadă Radio România sau alt post public de radio (probabil că nu), dar lucrurile par să meargă excelent acolo. În timp ce numărul ascultătorilor scade, de la an la an, sumele cheltuite din bani publici în această instituție media sunt uriașe.
Ca să-ți dau un exemplu, numai pentru primele acordate angajaților în 2016, Societatea Română de Radiodifuziune (SRR) a cheltuit 1 118 246 lei (brut), ceea ce reprezintă o sumă uriașă pentru orice instituție media privată din România.
Videos by VICE
Mai mult decât atât, primele respective au fost acordate într-un mod arbitrar, de multe ori, pentru motive de-a dreptul hilare.
Au fost date sute de bonusuri, toate anonimizate, unele mici în valoare de 3-500 lei, altele mult mai mari, fără a înțelege nimeni exact unde a fost performanța jurnaliștilor.
În mod normal, primele ar fi trebuit acordate transparent, în ideea de a încuraja competiția dintre jurnaliști, însă nici până acum angajații SRR nu știu cine a primit bani în redacție și cine nu, spun sursele mele.
Cum să iei primă pentru că „te-ai concentrat asupra muncii”
Iată câteva dintre motivele pentru care angajații radioului public au fost recompensați în 2016, pe vremea când radioul era condus de fostul președinte Octavian Miculescu.
„Activitate depusă în mediul online- 750 lei- Antena Satelor”,
„Calitate deosebită a comentariului – 500 lei, Redacția Emisiuni Culturale”
„Atragere venituri din sponsorizări- 1 000 lei- Antena Satelor”,
„Volum de muncă și concentrare asupra muncii sale 750 lei –Antena Satelor”, „Reflectarea corectă, echilibrată și rapidă a evenimentelor de la Bruxelles- 2 200 lei” „Persoană harnică, disciplinată, acceptă sarcini suplimentare, pregătește materiale în avans- 1 143 lei, Redacția Minorități”.
Nu trebuie să fii jurnalist ca să-ți dai seama că motivele invocate mai sus par scoase din burtă. Cum adică să fie premiat cineva pentru că „s-a concentrat asupra muncii sale?”. Nu este logic că, dacă tot vii la muncă, trebuie să te concentrezi asupra ceea ce faci, pentru a nu da cine știe ce dumă pe post?
Dar hai să-ți mai dau niște exemple.
Un alt jurnalist de la RRA a primit 800 de lei (sumă brută) pentru că „s-a deplasat la Hobița și Tg Jiu ca să celebreze Ziua Brâncuși.”
Un altul, de la Antena Satelor, figurează cu un bonus de 1 000 de lei (tot brut) pentru că a făcut „o selecție a 100 piese noi în baza activă a postului și pentru că a realizat playlisturile muzicale pentru Ziua de Doliu Național”.
Tot la radioul public, un angajat a primit 750 de lei în plus la salariu (sumă brută) pentru că „a adus sponsori pentru Festivalul Viitor pentru Folclor”.
Dacă angajatul respectiv este jurnalist, această activitate de strângere de sponsori este incompatibilă cu codul deontologic al meseriei sale. Orice redacție are un departament de management care are în fișa postului strângerea fondurilor necesare redacției.
Dacă tot vorbim de deontologie, în luna mai 2016, în plină campanie electorală pentru europarlamentare, conducerea SRR a oferit prime jurnaliștilor care au organizat emisiuni electorale, deși legea și codul deontologic îi obligă la echidistanță.
De pildă, coordonatorul campaniei electorale la Viața Satelor, a primit 1 000 lei (brut) pentru că „a stabilit contractele cu cele șase formațiuni politice și a realizat o dezbatere politică cu tema „Educație în mediul rural și combaterea abandonului”.
Un alt jurnalist a luat o primă de 1 000 lei „pentru că a făcut parte din echipa de realizare a campaniei electorale Antena Satelor”.
Cele mai consistente stimulente s-au acordat în luna decembrie, suma totală fiind de 207 732 lei (brut). Deși invocă performanța, primele arată mai degrabă ca niște bani dați șefilor de secții pentru sărbători. Alte luni în care s-au alocat bani consistenți pentru prime au fost septembrie (110 665 lei) și octombrie (118 372 lei).
Mă opresc cu exemplele aici, dar ce vreau să-ți spun e că nu există nicio dovadă că primele acordate ar fi urmărit să răsplătească în vreun fel performanța angajaților.
L-am contactat telefonic și pe fostul președinte al SRR, Octavian Miculescu, dar acesta nu a dorit să răspundă întrebărilor mele.
Cel care a făcut publică lista bonusurilor acordate
în radioul public este unul din membrii Consiliului de Administrație al SRR, Adrian Moise. Acesta este liderul Sindicatului Unit al Salariaţilor-Radio România (SUS-Radio România) din Radioul Public și rival declarat al fostului președinte, Octavian Miculescu.
L-am întrebat ce a urmărit cu publicarea respectivei liste.
„Cred cu tărie că ar trebui stabilite clar condițiile în care cineva poate primi o primă, astfel încât fiecare salariat să știe ce obiective are de atins pentru obținerea acesteia. Trebuie să se mențină competiția în atenția tuturor salariaților prin afișarea într-un loc vizibil a numelor, adăugând și suma primită, precum și motivarea acestor prime”, mi-a declarat Adrian Moise.
Cum comentează situația conducerea actuală a SRR
Când am vrut să aflu de ce aceste prime nu au fost acordate transparent, conducerea SRR mi-a răspuns că întrebarea „nu intră sub incidența Legii nr. 544/2001 (legea liberului acces la informații de interes public) fiind o prerogativă a managementului SRR”.
În schimb, conducerea companiei de radio mi-a confirmat informația că au existat jurnaliști care au primit mai multe prime într-un an:
„Da, au existat cazuri în care un angajat să primească mai multe prime într-un an”.
Sursele mele mi-au spus că primele se făceau la recomandările șefilor de secție și, în unele cazuri, se încuraja mai degrabă obediența față de șef decât performanța.
Întrebată de ce bugetul acordat acestor prime diferă mult de la un an la altul, și de această dată, conducerea SRR s-a echivat de la un răspuns clar.
„Art. 182 din Contractul Colectiv de Muncă aplicabil la nivelul SRR, cu modificările și completările ulterioare, reglementează modul de premiere în SRR. În bugetul de venituri și cheltuieli al SRR au fost prevăzute fonduri pentru acordarea premiilor în anul 2016, în limita unei cote de până la 1,5% din fondul de salarii”, a fost răspunsul SRR.
Nu poți să nu pui în balanță suma de peste un milion de lei dată ca prime angajaților cu performanțele radioului public. Potrivit Asociației pentru Radio Audiență, în anul 2017, audiența România Actualități a scăzut la nivel național. Dacă în anul 2016 avea 2 025 600 de ascultători, anul trecut numărul acestora scăzuse cu 293 700.
În anul următor (2017), suma alocată pentru prime a scăzut simțitor, la numai 44 579 lei. Anul trecut, președintele SRR Octavian Miculescu a fost demis de la conducerea Radioului Public de către Parlament. În prezent el este urmărit penal, alături de alți foști membri din Consiliul de Administrație, fiind suspectat de abuz în serviciu.
Ba mai mult, în anul în care s-au dat prime de peste un milion de lei, Societatea Română de Radiodifuziune (SRR) şi Studioul de Radio Cluj au fost obligate de Curtea de Apel Cluj să plătească 100 000 de euro daune morale unui jurnalist de la Studioul de Radio Cluj care a fost hărţuit şi discriminat de conducerile celor două instituţii, sentinţa fiind definitivă.
Jurnalistul Mihai Miclăuș a primit acești bani, dar conducerea SRR nu a considerat necesară o anchetă internă pentru a fi sancționați vinovații.
Noul președinte al trustului este Georgică Severin, care are un salariu de 16 000 lei, potrivit surselor mele. Dar nici el nu dă semne că ar dori să reformeze instituția. În redacțiile radioului public, există cazuri celebre de nepotism (o familie extinsă de cel puțin șase membri, toți angajați într-o redacție) și diferențe nejustificat de mari între salariul reporterilor și al șefului de secție.
„Fiecare primă în parte generează întrebări lămuritoare”
L-am întrebat pe analistul media Petrișor Obae ce părere are de modul în care sunt premiați angajații de la radioul public. Iată ce mi-a răspuns:
„Acordarea de prime este normală în orice instituție, privată, publică de media sau nu. Dar din prezentarea primelor nu transpare clar criteriul (sau criteriile) după care aceste prime au fost acordate. Nici modul în care a fost stabilit cuantumul. Nici persoanele care au primit primele. Și – foarte important – care a fost rezultatul, valoarea adăugată, plusul adus de persoana respectivă la activitatea la care a contribuit.
Un exemplu, la întâmplare: o primă de 4 286 de lei (fix!) pentru contribuție la organizarea Festivalului Internațional al Orchestrelor Radio, ediția 2016. În ce a constat contribuția? Persoana respectivă (evident, neprecizată) avea în atribuții această contribuție sau era din alt department? Ediția din 2016 a avut mai mulți spectatori decât altele? A costat mai puțin, grație acestei contribuții? A contribuit mai mult decât alte persoane? Sunt întrebări care se pot pune în fiecare caz din listă.
Nu comentez acum cuantumul primelor – sunt de la câteva sute de lei, la câteva mii de lei – dar este clar că fiecare în parte că generează întrebări lămuritoare. Întrebări fără răspuns în aceste liste. Este o listă din care lipsește un lucru de bază – numele persoanelor care au fost premiate, ceea ce mai naște o întrebare: De ce?”, mi-a spus Petrișor Obae.
