Am vorbit cu tinerii care au protestat în București față de poluarea care te ucide

În București, protestul față de poluare n-a fost chiar uluitor. Dar, la nivel mondial, pe 15 martie peste un milion de elevi și studenți au ieșit în stradă, potrivit organizației 350. Totul a pornit de la Greta Thunberg, o elevă de 16 ani din Suedia. Inițiativa ei s-a extins în peste 2 000 de locuri din circa 125 de țări din lume. O mișcare absolut impresionantă care și-a propus să trezească lumea din letargie și să ia măsuri pentru un viitor pe planeta asta pentru generațiile care vin.

Cu cifrele astea în minte, cu imaginea miilor de elevi din Berlin care protestau pentru climă în cap, cu gândul la miza imensă care e în joc, am ajuns în Piața Universității din București. Am găsit maximum 50 de persoane la #StrikeforFuture. Dar, într-o țară în care nu există educație ecologică, unde politicienii cred că schimbările climatice sunt o invenție, o ieșire în stradă pentru mediu de 50 de oameni e chiar promițător. Am vorbit cu câțiva dintre ei ca să văd ce-și propun, dar și cum văd lucrurile.

„Știam de Greta Thunberg. Mă așteptam să fie mult mai multă lume, sunt un pic dezamăgită. Nu sunt studentă, dar ce m-a determinat să vin este solidaritatea. M-am gândit că poate ne molipsim și noi în estul sălbatic de acest entuziasm general. La noi ecologismul are o reputație proastă. Politica ecologică e ceva de umplutură și n-ar trebui să fie așa. Cea mai mare problemă e sistemul, scrie acolo: schimbați sistemul, nu clima! E greșit cum ne raportăm la ce înseamnă mediu, cum plasăm omul în afara mediului. Trebuie să regândim viața contemporană, pentru o economie circulară. Înainte de reciclare, trebuie să generăm mai puține deșeuri.”

„Locuiesc aici de doi ani jumate (e din Germani - n.r.) și am o inimă verde. Le-am povestit de Greta elevilor mei de gimnaziu, le-am arătat niște filme, i-am pus să ghicească cine e, ce cred că vrea ea să facă, ce au auzit despre ea. Câțiva dintre ei s-au simțit inspirați de Greta la școală, dar nu cred că părinții au fost de acord să-i lase la un protest. Cea mai mare problemă de mediu sunt oamenii, mentalitatea. Nu sunt sigură dacă e o problemă de cunoaștere, dar există o letargie, publicul larg e lent când vine vorba de schimbare. Schimbarea comportamentului e grea, dacă nu e convenabil. E o combinație și asta face ca subiectul să fie complicat, de asta e dificil să ai o mișcare internațională care să progreseze cu aceeași viteză. Nici nu mă așteptam să fie oameni aici, deci sunt încântată că au venit.”

„Și în Germania sunt interesat de problemele legate de schimbări climatice. Acolo, protestele sunt mai mari, dar e un lucru bun că se întâmplă și în România. Cred că cea mai importantă problemă de mediu ar fi producția de carne. Se produce foarte multă carne și, pentru a hrăni animalele, se produc culturi care ar putea hrăni oamenii.”

„Sunt o mare susținătoare a drepturilor omului și asta e o problemă de drepturile omului. Dacă nu schimbăm lucrurile, ce o să le las copiilor mei? Nu le rămâne nimic. Să vin aici a durat 30 de minute, iar pe drum încoace, având această pancartă în mână, oamenii s-au uitat foarte ciudat la mine. Cred că românii nu sunt conștienți de problema mediului și sper ca protestul să aibă rezonanță și oamenii să fie mai conștienți. Acum, e singurul pericol real. Cea mai mare problemă de mediu în România este, poate, gunoiul. În toate celelalte țări din Europa se colectează separat, aici am un singur coș de gunoi. Am văzut că în Italia și în Belgia, unde am fost de curând, nu mai este plastic de unică folosință. Aici toată lumea bea cu paiul, nu ai nevoie să bei cu paiul!”

„De curând, am primit niște coșuri de gunoi speciale, iar școala noastră a început să recicleze. La civică am vorbit de câteva ori despre aspectul ăsta de mediu, atunci mai vorbim despre altele, cum ar fi feminismul sau alte subiecte, dar au fost lecții scurte, trecătoare, fără impact. Cea mai mare problemă de mediu este poluarea, plasticul. Dacă ar fi după mine, aș interzice obiectelor de unică folosință - paiele, sticlele. Apoi, e problema colectării cu firmele de salubrizare care bagă totul în aceeași mașină, chiar dacă gunoiul e selectat.” - Alecsa

„Nu sunt destule coșuri și, din câte am înțeles, doar trei școli din București au fost alese să participe în acest proiect, să primească coșuri pentru reciclat. Totuși, în școli nu se vorbește destul despre așa ceva.” - Andreea

„Eu sunt vegană de doi ani și vreau să influențez în bine prin puterea exemplului. Am 15 ani și se poate. Am devenit vegană din motive etice. Nu e greu și aș vrea să găsesc mai multe alternative de mâncăruri mai peste tot, nu doar în supermaketuri mari. E un tip de schimbare și nu e greu de făcut. Cât despre protest, s-a răspândit mult în cercurile mele, reacțiile sunt în mare pozitive.” - Carmen

„Climatul e în pericol și trebuie să acționăm acum până nu e prea târziu. Cred că cea mai mare problemă de mediu sunt deșeurile plastice. Sunt foarte multe tipuri de plastic, este extrem de greu de reciclat. Eu zic că mesajele de aici din piață sunt foarte bune, constructive, iar persoanele care au venit sunt persoane care vor să construiască un viitor mai bun.”

„Se vede diferența în rău, față de când eram mică, și cine nu recunoaște nu este conștient și nu îi pasă. Dacă suntem egoiști și trăim doar pentru astăzi, e OK, o să trăim, o să avem ce mânca, nu cred că noi suntem victimele, deși se zice că consecințele o să se vadă deja în timpul vieții noastre, cam prin 2050. Dar trebuie să respectăm planeta pentru viitoarele generații. Unde putem acționa cel mai mult e la transport și la consumul de carne. Plus că numai cine nu vrea nu vede că plastic peste tot. Lumea nu înțelege care este impactul pe termen lung.”

„E prima oară când merg la ceva legat de mediu. Cred că cea mai gravă problemă de mediu e carnea, producția de carne. Din toate studiile pe care le-am văzut, producția de carne poluează mai mult decât tot transportul de pe pământ: mașini, bărci, avioane.”