Locul în care poți obține bani din pielea ta moartă

Artiștii Salim Bayri (în vârstă de 30 de ani) și Ghita Skali (în vârstă de 30 de ani) vorbeau la un moment dat despre problemele lor de zi cu zi: prețurile în creștere, venitul limitat și costurile (uneori nebunești) care-ți permit să trăiești cât de cât normal în acest sistem economic.

Au primit bani dintr-un grant ca să creeze o expoziție pentru galeria de artă contemporană W139 și au vrut să găsească o modalitate să distribuie acei bani democratic (și artistic). Pielea moartă pare să fie perfectă pentru asta, până la urmă este ceva ce posedă fiecare ființă umană, iar posesiunile pot deveni valoroase. 

„Poți să-ți cureți pielea moartă cu noi și, dacă vrei, să ne-o dai cu 20 de euro gramul”, spune Salim pentru VICE. „A fost foarte aglomerat la deschidere și a fost foarte drăguț să vedem ce s-a întâmplat, cum s-au alăturat toate dilemele despre interese economice, integritate, etică, muncă și exploatare. Puteai să vezi cum unii oameni își tot curățau pielea și apoi fugeau la bar să-și ia de băut cu banii de pe ea.

Unii se bucurau să facă bani, dar alții s-au simțit insultați de faptul că am făcut comerț cu pielea și arta sau că am folosit bani de la guvern. Puteai să vezi lăcomia oamenilor, dar și diferite motive pentru care unii participau: fiindcă le plăcea să facă parte dintr-un proiect de artă sau fiindcă aveau nevoie urgentă de bani. Toate astea prin faptul că am dat valoare unui lucru pe care în mod normal îl respingem sau îl considerăm dezgustător. Asta a ridicat problema: cine își poate permite să nu-și vândă pielea moartă?”

Schimbarea valorii nu e singurul lucru interesant despre pielea moartă, explică Salim. „În unele culturi este important să te exfoliezi adecvat și să scapi de pielea moartă, cum ar fi hamamul, ca un fel de ritual igienic. Hamamul este de asemenea un loc unde se adună oamenii și are o mare valoare culturală și comunală. Iar în Evul Mediu, de exemplu, se credea că e bine să păstrezi pielea moartă, ca un talisman de protecție. Pielea are ceva foarte ambiguu și atât de multe asocieri. Nouă ne place să ne gândim astfel: când e considerată vie și când moartă? Dacă pielea moartă e murdară, sunt murdari și banii pe care îi faci cu ea? Și ce înțeles are zicala să-ți dai pielea de pe tine în contextul ăsta?”

Pielea moartă este încorporată în aproape toate instalațiile și operele de artă din expoziție. În sala de expoziție poți vedea piese înalte până la tavan cu textile pe care au bucăți de piele moartă și găleți în care se pot auzi înregistrări audio de la saloanele de mani-pedi, dermatologi și oameni care spun ce gândesc despre grămezile de piele moartă. Poți admira pungi cu resturi de piele moartă de la alți oameni și colaje cu rămășițe de piele care atârnă pe perete. Și poate cel mai important, poți să iei un pachet cu ustensile de la bar și să-ți cureți propria piele moartă și apoi să o dai la schimb pentru bani. 

Salim spune că și locația joacă un rol important în expoziție. „Este în mijlocul centrului turistic Wallen, vizavi de Beursplein, unde este și Amsterdam Exchange Experience. Am făcut o diagramă (tort) care arată anatomia pielii numită Exchange. Cu asta vrem să reflectăm asupra zicalei cine primește felia cea mai mare de tort. Diagrama se uită spre clădirea bursei de valori, iar clădirea bursei de valori la el, ca un fel de cadou.”

Care este până acum profitul: „Multe pungi cu piele moartă care ar putea fi utile în viitor. Și redistribuirea a mii de euro din banii guvernului.”

Mai jos ai alte poze cu piele moartă.

Expoziția cu piele a artiștilor Salim și Ghita poate fi văzută până pe 19 martie la Warmoesstraat în Amsterdam, 139.  

Articolul a apărut inițial în VICE Țările de Jos.