După un an de haos pe fondul măsurilor și deciziilor absurde, a venit sfârșitul de an cu relaxare pe toată linia și în special eliminarea restricțiilor de la restaurante și alte tipuri de localuri fix în noaptea de Revelion. Știu, încă-i pandemie și probabil că pentru tine și mulți dintre cei pe care îi știi vremurile de club și nopți albe par demult apuse. Aproape că nici nu-ți mai aduci aminte cum se simte să stai lipit de oameni marțea în Control sau să bei Dumnezeu știe ce sâmbătă seara până duminică dimineața.
Iată, există dezlegare la bairam de sfânta sărbătoare a sfârșitului de an. Te pregătești deja de ea cu mesaje ca „2022 please be good” sau mai știu eu ce memă răsuflată ridicată dintr-un grup obscur de Facebook. Fix înainte de finalul anului am zis să-ți arăt cum se vede treaba de partea cealaltă a barului. Așa că am întrebat câțiva barmani din București despre situațiile penibile, absurde, dubioase sau amuzante prin care au trecut. Și poate că nu le repeți și tu, oricât de mult ai fi băut sau băgat.
Videos by VICE
Tragi cu cardu’ miliardu’ doar când nu e cartelă de metrou
Răzvan lucrează de 14 ani în domeniu și mi-a zis cum într-o seară de Revelion un grup de cinci persoane a băgat încă patru oameni în club, fără să plătească intrare. „S-au amestecat printre ceilalți oaspeți, au mâncat și au băut de la toate mesele, apoi au venit să ceară banii înapoi, pe motiv că pachetul oferit pentru cinci persoane în seara dintre ani, de mâncare și băutură, nu a ajuns pentru nouă persoane. Era open bar.”
Tudor* muncește ca barman de aproape zece ani și mi-a zis că de Revelion vin mai mereu oameni pe care nu i-a mai văzut până atunci. „Sunt cei care nu prea ies în oraș în timpul anului, iar la party-ul dintre ani își dau figuri și impresii pentru banii pe care, vezi Doamne, i-au plătit”, mi-a zis el. Oameni de tipul ăsta iau pahare unul după altul, fără să le bea, sau vor pahare duble sau chiar triple pentru că e „all you can drink”. „Aveau impresia că îndoim băutura cu apă, așa că mă puneau să le deschid sticlele de tărie în față. Dacă ziceam ceva, făceau un scandal monstru și mă înjurau”, mi-a povestit Tudor. „Țin minte cum unul a venit la mine și mi-a cerut zece shoturi, apoi le-a vărsat pe bar, pentru că «a plătit o gălăgie de bani» și face ce vrea. A făcut asta de câteva ori, până l-a luat un debarasator la capace. Îți dai seama câtă mizerie făcea, care trebuia strânsă, timp în care eram nevoit să opresc service-ul. Treaba asta, la rândul ei, genera un alt val de nemulțumiri din partea celor care așteptau la coadă și uite așa se crea o reacție în lanț care strica atmosfera tuturor.”
Oana* lucrează de cinci ani în București și mi-a zis că sunt foarte mulți cei care încearcă să intre în baruri cu alcool de afară, pe sub mână, iar când sunt prinși tot ei se supără. „La asta adaug și tipologia omului care se consideră superior angajaților doar pentru că se află în poziția de client. Să tratezi alți oameni ca pe propriii tăi sclavi e din start o lipsă de respect față de propria persoană.”
George e în domeniu de cinci ani și mi-a povestit cum a stat vreo zece minute să-l convingă pe un tip să-și plătească consumația. „Încerca să plătească un pachet de țigări c-o cartelă de metrou și nu mă credea când îi spuneam că nu e card bancar.”
Cosmin, pe de altă parte, mi-a zis de unul dintre acei clienți care habar n-au pe ce lume sunt. „După miezul nopții, cineva a făcut o comandă pe care mi-o amintesc și acum: două beri, două pahare de vin, o margarita și două ape. Toate bune și frumoase, le pun pe bar și las margarita la urmă, pentru că aveam nevoie de mai mult timp să o prepar. Câteva minute mai târziu, omul îmi zice că vrea și un sos picant. I-am explicat că margarita e cocktail, iar margherita e pizza. Cum era de așteptat, n-a mai vrut băutura, așa că am băut-o eu.”
Încă de la primele ore ale noului an
Andrei lucrează ca barman de nouă ani și de la el am aflat cum lumea e caterincă și amabilă până pe la unu dimineața, apoi începe destrăbălarea. „Într-un an, unii turnau alcool pe masă și lingeau, dar cea mai ciudată fază din seara aia a fost când un bărbat a stropit o tipă cu prosecco. Apoi i-a stors alcoolul din păr și l-a băut.” El are o poveste și cu un coleg care s-a îmbătat și pe la ora două s-a închis în depozitul de alcool. Pe la trei și-au dat seama că nu pot deschide ușa, așa că s-a dus cu alți colegi la toate nonstopurile din zonă să ia apă plată.
Toate astea nu bat o noapte de acum câțiva ani când, la fel, totul a fost perfect până pe la unu dimineața. „Apoi oamenii s-au urcat pe mese, țipau, aruncau cu șervețele și stropeau pe toată lumea cu șampanie. De dimineață, când plecau, au început să spargă pahare și sticle și să se comporte ca niște animale. Cred că de Revelion oamenii își arată adevăratele dorințe și găsesc seara asta drept una în care să facă tot ce nu ar putea face într-o seară obișnuită.”
Georgiana face asta de nouă ani și de la ea am aflat că, după prea mult alcool și dans, oamenii uită și să meargă. Ea obișnuia să găsească tot felul de metode ca oaspeții să ajungă cel puțin fizic în siguranță acasă. În 2018, la un bar la care lucra atunci, a văzut la altcineva o metodă cel puțin inedită. „A găsit în curte o roabă. Ce a făcut cu ea? Simplu: își lua câte doi prieteni rând pe rând, îi punea în roabă și îi conducea mândru la taxiul care era parcat în fața curții barului. Îi lua pe brațe din roabă și îi aranja în taxi. Din păcate, pentru el n-a făcut nimeni asta și a adormit pe o masă. L-am trezit noi peste câteva ore bune, dar nu-și amintea că a fost un erou, așa cum se simțea probabil când își plimba prietenii cu roaba.”
Cristina lucrează de șase ani în domeniu și mi-a zis că după seri de genul prin băi era plin de prezervative și lenjerie intimă. Dar primul Revelion petrecut în bar a fost unul ciudat și agitat pentru ea. „Toată lumea era beată în jurul meu și se distra. Îmi amintesc că în acea dimineață, fosta șefă s-a îmbătat atât de tare, încât a început sa-mi facă avansuri și a sfârșit prin a adormi pe scenă.”
Valentin crede că oamenii joacă tot felul de personaje și mereu se întâmplă ceva amuzant sau enervant de amuzant, cum ar fi situațiile în care unii se strecurau neobservați în bar și-i șopteau la ureche „mă știu cu DJ-ul, mai vreau și eu o Cuba Libre”. Și tot cu destul alcool la bord l-a abordat o tipă care voia să găsească DJ-ul. „Era evident unde e pupitrul lui, dar când mi-am dat seama că vorbește serios i-am dat telefonul meu să pună melodia dorită pe YouTube. Când a văzut că nu merge, i-am spus să încerce și la băiatul care pune muzică.”
Are și Tudor* o experiență interesantă din prima zi din an. La final de party, femeia de serviciu i-a anunțat pe barmani că o tipă este căzută în baie, pe jos, cu ușa închisă. „Tipa nu avea pantaloni pe ea și i se vedeau doar picioarele. Era inertă, gen. Ne-am speriat toții până am reușit să o înviem. Cum? Cu ajutorul unei frapiere de apă cu gheață. Am aruncat-o deasupra ușii, pentru că nu aveam cum să ajungem la ea. Numai în pielea ei să nu fi fost. Îți dai seama cum s-a trezit. Ăsta da walk of shame când toată lumea se uită la tine și petrecerea s-a terminat de ceva timp. I-am chemat un taxi, că nu avea nimic la ea, și a plecat. N-am mai văzut-o după.”
Bonus — Clienții periculoși
Radu mi-a povestit de un Revelion din 2017–2018, când lucrurile au devenit puțin mai complicate. A avut în bar un grup de wannabe interlopi care săreau rândul de servire toată noaptea. „Normal îi ignori și îi servești când se golește frontul, doar că băieții s-au simțit puțin iritați. Undeva spre dimineață, când a venit rândul lor să îi servesc iar, intoxicați de alcool, unul din ei a scos cuțitul la mine și mi-a zis că dacă nu-l servesc când vrea, o să mă facă să lucrez toată viața pentru el. Am intrat puțin în panică până mi-am adus aminte că avem buton de panică. În maximum cinci minute, tipul era împachetat pe jos și, după alte câteva minute, preluat de poliție.”
Una peste alta, încearcă măcar anul ăsta să te distrezi fără să te transformi în ultimul mârlan. Tu s-ar putea să nu-ți mai amintești nimic a doua zi, dar fii sigur că alții da.
*Numele au fost schimbate.
