Astronautul japones Koichi Wakata, comandantul rus Mikhail Tyurin și inginerul de zbor al NASA Rick Mastracchio au dus torța olimpică în spațiu. Fotografie via NASA/Bill Ingalls
În iunie, directorul comitetului olimpic al Rusiei a scris pe Twitter că torța olimpică va ajunge în spațiu. A avut și un moment putinesc și a pus o fotografie cu el în costum de astronaut.
Videos by VICE
Dar unele lucruri nu sunt posibile totuși; de exemplu, aprinderea unei flăcări în spațiu. Când torța a urcat noaptea trecută la bordul unei nave Soyuz lansată de pe cosmodromul Baikanour din Kazahstan, nu era aprinsă. Și nici nu va fi aprinsă în spațiu pentru că, a raportat AP, „aprinderea ei ar consuma mult oxigen prețios și ar pune în pericol echipajul.” Am citit partea asta fără să mi se miște vreun mușchi pe față. „Echipajul va duce torța neaprinsă prin numeroasele module ale stației spațiale, după care va fi luată la plimbare prin spațiu.”
Totuși, un lucru e garantat: Torța Olimpică Rusă va ajunge mai sus decât toate celelalte Torțe Olimpice. Ștafeta Torței Olimpice, care a început pe 7 octombrie la Moscova și care va dura patru luni, e cea mai lungă din istoria Jocurilor Olimpice. Va străbate mai mult de 65 000 de kilometri în drum spre Soci. Flacăra va călători cu avionul, cu trenul, cu mașina și chiar cu sania trasă de reni și va fi transportată de 14 000 de purtători de torță, care o vor duce prin mai mult de 130 de orașe. E Torța cea mai extremă.
Doar că nu prea e torță. În primele șase zile ale ștafetei, flacăra s-a stins de cel puțin opt ori, potrivit canalului independent de televiziune și internet Dozhd. Cam nasol, având în vedere istoria străveche a flăcării olimpice și regula de bază de a nu fi stinsă. Alte rapoarte susțin că torța – care a fost făcută într-o fabrică siberiană care produce rachete pentru submarine de război cu scopul de a face față condițiilor meteo extreme din Rusia, cu vânturi puternice și temperaturi de la -40 de grade până la 40 de grade – s-a stins de cel puțin 44 de ori de când a plecat la drum la începutul lunii octombrie.
[liveleak src=’http://www.liveleak.com/ll_embed?f=ed49e0491c95′ width=’640′ height=’360′]
Deasupra e o compilație cu rateuri ale torței olimpice.
„O torță e mult mai simplă decât o rachetă – e un fel de brichetă cu gaz mai mare,” a spus la stația radio Ekho Moskvy Yulia Latynina, o jurnalistă care a urmărit ștafeta. Ca un ecou al mai multor întrebări care au circulat pe healthcare.gov, ea le-a adresat concetățenilor ei următoarea întrebare: „Oare rachetele noastre zboară la fel de bine pe cât arde torța olimpică?”
Au mai existat și alte întrebări. Frontul Poporului Rus, o campanie de coaliție pro-Vladimir Putin, a cerut investigatorilor să stabilească dacă cele 207 de milioane de ruble – echivalentul a 6 milioane de dolari – cheltuite pe torțe au fost irosite. „Orice persoană normală și-ar pune niște întrebări”, a declarat pentru AP Mikhail Starshinov, un deputat pro-Putin, la începutul lui octombrie. „De ce s-au confecționat 16 000 de torțe? Cât costă fiecare torță? Prețul o fi adecvat? Și mai ales, de ce nu funcționează?”
Un purtător de cuvânt al companiei care a făcut torțele, KRASMASH, a confirmat pentru AFP că s-au comandat 16 000 de torțe, „dar din cauza confidențialității contractului, nu poate da detalii despre costuri.”
Purtătorul de cuvânt al ștafetei torței rusești, Roman Osin, a înlăturat speculațiile despre torțele defecte și a insistat că au mai existat incidente similare și în timpul ștafetelor din Londra și Beijing. A susținut că e perfect normal ca flacăra să se stingă din când în când.
Problemele au început să apară la câteva minute după ce Putin a lansat torța în fața Kremlinului luna trecută. În cadrul unui incident transmis live de televiziunea de stat, flacăra s-a stins în timp ce un fost campion sovietic la înot pe nume Shavarsh Karapetyan ieșea alergând cu ea pe poarta Kremlinului. Un gardian în civil din apropiere a intervenit cu o brichetă Zippo. O metodă destul de degradantă având în vedere că Flacăra își începe călătoria la fiecare ediție a Jocurilor Olimpice de la Templul zeiței Hera, aprinsă de o femeie în straie de ceremonie cu ajutorul unei oglinzi parabolice și a razelor solare. Aici, în vechiul Olimp, legenda spune că Prometeu a adus focul pe care l-a furat de la Zeus pentru a-l da omenirii.
Zippo și-a făcut cover photo fotografia în care gardianul aprinde flacăra olimpică cu bricheta.
În aceeași zi, compania Zippo a postat fotografia pe pagina de Facebook cu hashtag-ul #ZippoSavesOlympics, dar a dat-o jos după ce a fost amenințată că va fi dată în judecatăde către Comitetul Olimpic Internațional.
Incidentul cu bricheta nu a fost fără precedent. Când un funcționar a folosit bricheta pentru a aprinde flacăra după ce s-a stins în 1976 în timpul Jocurilor Olimpice de la Montreal, a fost udată și reaprinsă din nou cu ajutorul flăcării tradiționale, care vine din Grecia și e transportată într-un felinar special sigilat.
Menținerea flăcării aprinse în tot timpul desfășurării Jocurilor e o tradiție care a început la primele Jocuri Olimpice în Grecia, când o flacără a ars pe tot parcursul Jocurilor pe altarul zeiței Hestia. Dar, de fapt, menținerea Flăcării Olimpice aprinse nu e o regulă super strictă și dificilă. În timp ce călătorește în jurul lumii – tradiție care a început după Jocurile din Atena în 2004 – torța trebuie să se odihnească uneori. Când se află înăuntru, e stinsă, pentru că Flacăra Olimpică arde în continuare în felinarul separat. (În timpul călătoriei torței prin spațiu, flacăra autentică va arde în continuare pe Pământ, în interiorul felinarului, care va fi folosit pentru reaprinderea torței odată ce aceasta se întoarce pe Pământ.)
Înainte de Jocurile Olimpice din Beijing, autoritățile chineze au insistat să mențină flacăra vie cât mai mult timp posibil. „Oamenii de la securitate fac tot posibilul să păstreze flacăra în siguranță”, a declarat o purtătoare de cuvânt pentru Comitetul de Organizare din Beijing pentru BBC. „Flacăra arde întotdeauna, fie că e în avion, fie că e în timpul ștafetei sau e noapte. E ținută în hotelul unde e găzduit echipajul.”
Flacăra rusă nu e mereu așa timidă. Uneori a ars chiar prea tare. Într-un videoclip filmat în Vologda, lângă Moscova, flacăra cuprinde aproape toată torța în timp ce e ținută de un bărbat îmbrăcat în costum albastru de Gerilă, versiunea rusească a lui Moș Crăciun.
Flacăra buclucașă a inflamat legislatorii și l-a jenat pe președintele Putin, care, ca toți președinții olimpici, speră ca Jocurile să arate o latură modernă și dezvoltată a Rusiei, la două decenii după căderea Uniunii Sovietice. Dar întârzierile și costurile mari au întinat pregătirile, iar Kremlinul e criticat pentru mai multe probleme, de la modul greșit în care îi tratează pe gay până la interzicerea protestelor din Soci și până la tratamentul muncitorilor imigranți care construiesc facilitățile pentru Olimpiadă. (Putin a declarat că atleții și fanii homosexuali sunt bineveniți în Soci, în ciuda politicilor discriminatoare ale țării.)
„Avem oameni responsabili de treaba asta”, a spus, cu privire la flacără, ministrul rus al sporturilor Vitaly Mutko pentru agenția de presă ITAR-TASS. „Cred că experții noștri vor rezolva problema.”
Torța olimpică e aprinsă în Grecia.
Fie că vor reuși să rezolve sau nu problema înainte de începerea Jocurilor în februarie, torța se află în spațiu. Nu va fi prima oară când o torță ajunge la cer – astronauții au luat-o cu ei pe nava Atlantis în 1996 în timpul Jocurilor de vară din Atlanta – dar aceasta va fi prima ei călătorie în spațiu.
Acum că echipajul – astronautul japonez Koichi Wakata, comandantul rus Mikhail Tyurin și inginerul de zbor de la NASA Rick Mastracchio – a adus torța în spațiu, doi cosmonauți speră să fotografieze torța în timp ce Stația Spațială Internațională trece peste Soci. E mai dificil decât sună: plimbarea spațială va avea loc când stația se află aproape la capacitate maximă, cu nouă astronauți la bord. E o situație care restrânge spațiul și sistemele de susținere a vieții de la bordul navei atât de mult încât după o situație asemănătoare de acum patru ani, NASA a hotărât să nu mai facă așa ceva niciodată, scrie James Oberg.
Aglomerarea n-o să dureze mult: torța se va întoarce pe pământ lunea viitoare, când rusul Fyodor Yurchikin, astronautul NASA Karen Nyberg și Luca Parmitano de la Agenția Spațială Europeană plănuiesc să aterizeze în Kazahstan. De acolo, va călători spre nord, spre Siberia și va fi dusă pe fundul celui mai adânc lac din lume, minunatul Lac Baikal. În februarie, torța va fi transportată pe vârful muntelui Elbrus, care, la 5 642 m înălțime, e cel mai înalt munte din Rusia și Europa.
Luna trecută, torța a călătorit până la Polul Nord la bordul celui mai mare spărgător de gheață care funcționează cu energie nucleară, vasul rus denumit Cincizeci de ani de Victorie. Flacăra a rămas aprinsă în timpul călătoriei în interiorul unui felinar și a fost folosită pentru aprinderea unei făclii olimpice la pol. În semn de glorie supremă, ceremonia s-a încheiat cu un spectacol de lasere și lumini.
Traducere: Oana Maria Zaharia
Citește și:
Toţi cei care urăsc jocurile olimpice au protestat în Londra sâmbătă
Vezi și:
Asta se-ntâmplă când lansezi o bucată de pizza în spațiu
Couture Spațial
Prima rachetă homemade
Explozia asteroizilor
Compozitorul spațial
Cea mai bizară olimpiadă
