Teoretic, ai putea răsufla ușurat: Guvernul va da o ordonanță de urgență care va reglementa activitatea de ridesharing în România, astfel încât o să poți chema și de acum înainte o mașină prin Uber, Bolt sau Clever, după ce ieși noaptea din club. Actul normativ, atât de așteptat de unii și, în aceeași măsură, urât de alții va fi adoptat, probabil, săptămâna asta.
În realitate însă, lucrurile nu sunt deloc simple.
Videos by VICE
Întrebarea care se pune în acest moment este dacă ordonanța dată de Guvern va mulțumi pe toată lumea: pe companiile de ridesharing, pe taximetriști și, cel mai important, pe clienți. Mai mult ca sigur că nu. În primul rând, nu-i va mulțumi pe taximetriștii care se vor considera în continuare discriminați de statul român.
Înainte de a vorbi despre prevederile ordonanței, am să-ți explic unde suntem în acest moment în ceea ce privește legalitatea aplicațiilor de ridesharing și cum anume se vor schimba lucrurile după apariția ordonanței.
Primul pas: Guvernul le-a amintit companiilor de ridesharing cine este boss-ul
Dacă-ți aduci aminte, pe 16 mai a intrat în vigoare o altă ordonanță a Guvernului, cea care modifică Legea taximetriei. Prin eliminarea unei sintagme, „în mod repetat”, din Legea 38/2003, polițiștii au căpătat dreptul de a amenda un șofer care face curse Uber încă de prima dată când îl prinde cu un client în mașină. Până la momentul ordonanței, poliția trebuia să dovedească faptul că respectivul șofer face „în mod repetat” curse cu clienți, pentru a putea să-l acuze că se ocupă ilegal de transport de persoane și, astfel, să-l amendeze.
Amenda stabilită prin această lege nu e deloc mică, de la o mie de lei la cinci mii de lei, adică poate depăși încasările pe o lună ale șoferului de Uber sau Bolt.
Cum au supraviețuit șoferii de Uber, Bolt, Clever după această ordonanță
Primul efect al ordonanței a fost că niște taximetriști au deschis șampania de bucurie. În același timp, șoferii care lucrează prin intermediul celor trei aplicații au început să se umple de amenzi.
Am întrebat oficialii Uber dacă, după data de 16 mai, au luat vreo măsură care să-i protejeze pe șoferi de eventualele sancțiuni. I-au chemat la vreun training în care să li se explice ce au de făcut de acum încolo?
„Nu. Toți șoferii parteneri din România au primit un e-mail în care au fost informați în mod transparent despre riscuri, precum și cum îi sprijină Uber în cazul unor abuzuri (sprijin juridic, acoperirea amenzii și închirierea unei mașini, acolo unde e cazul)”, mi-au explicat reprezentanții Uber.
Dar, în ciuda avertismentelor, amenzile au început să curgă peste șoferi. Potrivit unor date trimise de Coaliția pentru Economie Digitală, „peste 150 de șoferi parteneri ai aplicațiilor Uber, Clever și Bolt au fost amendați, iar numărul total de șoferi activi de pe aceste platforme a scăzut cu aproximativ 25%. Cea mai mare amendă primită a fost de cinci mii de lei. Acest lucru a dus, în momente cu cerere ridicată, la creșterea semnificativă a tarifelor și a timpilor de așteptare, de până la trei ori mai mari”.
Ce e sigur este faptul că prețul unei călătorii a crescut în ultimul timp. La fel și frica unor șoferi de a fi amendați. De exemplu, când am comandat un Uber, am fost rugat de un șofer să stau pe scaunul din față, în caz că suntem opriți de poliție. Și să pretind că sunt un prieten, adică nu am plătit pentru cursă.
De asemenea, ce s-a mai întâmplat după apariția ordonanței care a modificat Legea taximetriei a fost vânarea șoferilor care făceau curse Uber sau Bolt. Mulți dintre șoferii sancționați au fost chemați prin aplicație chiar de taximetriști „sub acoperire” care i-au condus exact către filtrele de poliție. S-a ajuns chiar la situații penibile în care taximetriștii au chemat poliția mințind că șoferul de la Uber era băut.
Am întrebat niște șoferi de Uber care sunt metodele prin care reușesc să scape neamendați. Mi-au spus (evident, sub protecția anonimatului) că, în afară de a-l ruga pe client să stea pe scaunul din față, mai sunt și alte metode: una dintre acestea ar fi că nu acceptă curse de la utilizatori cu un rating perfect de cinci, pentru că asta ar putea înseamna că e cineva la prima cursă care și-a făcut cont special pentru asta. Suflă și-n iaurt, cum ar veni.
Și ghinion pentru utilizatorii noi care și-au făcut acum cont la Uber și nu înțeleg de ce nu-i ia nimeni când au nevoie de o mașină.
Ce prevede ordonanța care vrea să reglementeze ridesharing-ul în România
Deocamdată nu avem o formă finală, ci doar un proiect de ordonanță. Printre prevederile acesteia, mai importante sunt următoarele:
Autoturismele trebuie să aibă maximum cinci locuri și să nu fie mai vechi de 15 ani. De asemenea, trebuie să fie în proprietatea șoferilor sau în leasing (ori obținute prin închiriere sau comodat).
În plus, şoferii trebuie să „aibă o ţinută corespunzătoare, un comportament civilizat şi preventiv în relaţia cu clientul, să nu refuze efectuarea cursei în condiţiile iniţial agreate, să nu solicite plata de către pasager a unei alte sume de bani în schimbul activității de transport efectuate, să nu utilizeze mijloacele audio/video fără acordul clientului”.
Dacă vrei să citești toate prevederile ordonanței, o poți face aici.
Ce spun taximetriștii
Taximetriștii nu sunt de acord cu forma actuală a proiectului de ordonanță și au ieșit chiar în stradă împotriva acestuia. Principalele obiecții sunt că e discriminatoriu să ai două reglementări diferite în transportul de persoane, una pentru taximetriști și alta pentru firmele de ridesharing.
Unii, adică taximetriștii, „sunt cu mașini galbene, inscripționate, trebuie să respecte mai multe legi și să plătească mai multe taxe”, în timp ce ceilalți, partenerii companiilor de sharing, „fac exact aceeași activitate, dar fără niciun fel de restricție, nici măcar din punct de vedere al fiscalizării”.
O altă obiecție a taximetriștilor este că șoferii de la Uber sau Bolt pot folosi mașini vechi de 15 ani, în timp ce firmele de taximetrie doar de zece ani.
„Vreți să faceți din taximetrie ajutor social pentru hârburi. Astăzi, o Dacie cu semnătura lui Iliescu poate să facă Bolt”, au spus reprezentanții firmelor de transport la întâlnirea care a avut loc zilele trecute la Ministerul Transporturilor.
Sincer, nici eu nu prea înțeleg prevederea asta din care aș putea trage concluzia că o mașină hărtănită în taximetrie e scoasă din uz după zece ani, pentru a putea fi apoi folosită la Uber. Care o fi logica?
În fine, un alt motiv de nemulțumire este acela că firmele de ridesharing pot avea un tarif dinamic (adică să crească în funcție de traficul din oraș și de alți factori).
În toată această ecuație a mai apărut și scandalul fake-news-ului publicat de Clever Taxi într-un ziar central și în care taximetriștii erau portretizați ca homofobi și proști (de exemplu, unii dintre ei ar fi cerut și interzicerea trotinetelor electrice pe motiv că și acestea le-ar face concurență neloială), spre deosebire de serviciile alternative, precum Uber, Clever, Bolt, care sunt mult mai civilizate.
Acest scandal nu a făcut decât să pună paie pe foc într-un conflict care, până la urmă, nu este în avantajul nimănui.
Iar la capitolul „paie pe foc” aș mai adăuga poziția tranșantă a candidatului la Primăria Capitalei, Nicușor Dan, care a spus răspicat că aplicațiile de ridesharing fac concurență neloială taximetriștilor.
De cealaltă parte, companiile de ridesharing, organizate într-o coaliție, au reușit să strângă o petiție online pentru reglementarea transportului alternativ. Coaliția pentru Economie Digitală a strâns până acum peste patru sute de mii de semnături de la susținătorii transportului alternativ.
Am vrut să aflăm și punctul de vedere al Coaliției pentru Economie Digitală față de noua reglementare pe care o lansează Guvernul. Deși am trimis întrebările de ieri, până la ora asta nu am primit niciun răspuns. Pot să înțeleg de aici că ordonanța este perfectă pentru companiile de ridesharing, deci nu ar mai fi nimic de adăugat.
