Fotografie de Mircea Topoleanu, via Ce și-ar dori copiii din Piața Universității să se schimbe în România

Cel puțin trei evenimente pe Facebook, cu nume precum „La Brutărie” sau „Cătușe înainte de pâine“, te invită la protest zilele astea, să-ți strigi indignarea împotriva parlamentarilor care au adoptat câteva legi controversate în ultima săptămână, cu doar câteva zile înainte de a pleca în vacanță.

Numele evenimentelor fac trimitere la următoarea declarație a lui Liviu Dragnea, șeful PSD, în timp ce stătea la coadă ca să intre la sediul DNA:

„Românii, la un moment dat, trebuie să hotărască dacă în loc de alimentare cu apă, preferă un denunţ, dacă în loc de o şcoală, preferă un dosar, dacă în loc de o pâine, preferă nişte cătuşe.”

Dacă te-ai decis să ieși în stradă, e bine să știi pentru și împotriva a ce o faci. Astfel, dă o raită pe site-urile de știri și intră pe paginile Senatului și Camera Deputaților, la capitolul „Urmărirea procesului legislativ“.

În plus, ți-am făcut mai jos o trecere prin câteva dintre deciziile parlamentarilor intens dezbătute zilele astea.

CONFLICTUL DE INTERESE ȘI RUDELE PARLAMENTARILOR

Fotografie de Mihai Andrei, via Meci de rugby între protestatari și jandarmi

E dezincriminare sau nu? În jurul acestei întrebări s-au purtat discuții aprinse în ultimele zile, după ce parlamentarii și-au modificat, cu doar câteva zile înainte de vacanța parlamentară, un articol din propriul statut cu privire la conflictul de interese generat de angajarea rudelor la cabinet.

Mulți au înțeles că parlamentarii și-au dat singuri liber, de la sine putere, să-și angajeze rudele, chiar și întreaga familie, dacă au chef, la propriul cabinet. Greșit. Parlamentarilor le este interzis, în continuare, să-și angajeze rudele. Și le-a fost interzis încă din 2003. Dar, evident, unde iese fum, e și ceva foc, deci nu e cazul să te dezamorsezi de tot, motive de îngrijorare sunt.

Citește și: Sunt sute de parlamentari care șomează pe banii tăi, pe lângă ăia care se fac că lucrează la TV

Mai exact, parlamentarii au modificat un articol din statut. Astfel, statutul spune că acei parlamentari care și-au angajat rude la cabinet înainte de 2013 nu pot fi trași la răspundere, fie ea administrativă sau penală.

Practic, parlamentarii au modificat o modificare. Să-ți explic: în 2013, a fost modificat statutul prin introducerea unui articol care le interzicea să-și angajeze rudele. Ei bine, parlamentarii spun acum că, având în vedere că nu exista acea prevedere înainte de 2013, ei nu ar trebui să fie cercetați, dacă angajarea rudelor respective s-a produs înainte de intrarea în vigoare a interdicției.

CARE ESTE EFECTUL REAL?

Teoretic, nu prea contează ce spune statutul. Asta pentru că existau două alte acte normative – legea 161/2003 și Codul Penal din 2006, care le interzicea parlamentarilor să-și angajeze rudele, cu mult înainte de modificarea statutului operată din 2013. Și amândouă aceste legi au trecut pe sub ochii parlamentarilor. Atunci, de ce s-au făcut parlamentarii că nu știu de aceste două legi?

La întrebarea asta mi-a răspuns expertul anti-corupție Laura Ștefan:

„Dosarele ar trebui să rămână neatinse, dar s-ar putea să existe interpretări diferite în practică, avocații susținând că prin această modificare legislativă s-a introdus, de fapt, o excepție pentru parlamentari, care ar trebui interpretată ca legea mai favorabilă în cazul lor. Iar ei nu au modificat o lege penală, au modificat legea parlamentarilor. Dar generează discuții în practică, despre asta e vorba. Într-o țară cu practică neunitară cum este România, este posibil, nu spun probabil, este posibil să există și soluții în această direcție.”

Posibilul efect: unii parlamentari ar putea să scape, dacă dau de un judecător care să interpreteze legea la fel ca avocații aleșilor.

Că statutul nu contează mi-a spus și avocatul APADOR-CH Diana-Olivia Hatneanu. Ca să mă facă să pricep, Hatneanu îmi dă un exemplu mai simplu: nu e nevoie să scrie în statutul parlamentarilor că un parlamentar nu are voie să omoare oameni.

„Și dacă dau o lege de modificare a statutului cu interdicția de a omorî oameni, modificare ce operează numai pentru viitor, conform Constitutiei, poți să dai câte legi de interpretate vrei, tot răspunzi în baza Codului Penal”, explică Hatneanu.

Bun, și atunci de ce au făcut această mișcare?

„Ei se pot apăra așa în instanță, că dacă nu le interzicea statutul, puteau să își angajeze rudele, indiferent ce zicea legea 161 și Codul Penal. Se puteau apăra așa și înainte de lege, cu atât mai mult cu legea”, mi-a spus avocatul.

LEGEA PENSIILOR ALEȘILOR LOCALI

Fotografie de Mircea Topoleanu, via Protestul antipremier, în poze cu daci, pensionari și un fan al lui Ponta

Dacă nu ai stat în vreo grotă în ultimele zile, sigur ai auzit că aleșii locali vor primi, începând cu anul 2017, pensii speciale.

Mai întâi, motivația oficială:

„Mulți dintre cei care au îndeplinit sau îndeplinesc funcțiile de primar, viceprimar, președinte și vicepreședinte al consiliului județean au plecat din sfera de activitate privată, renunțând la beneficii financiare mult mai consistente pentru a se pune în slujba comunităților locale. (…) Drept urmare, propunem o soluție de indemnizație pe modelul celei care s-a votat pentru deputați și senatori.”

Asta scriu în expunerea de motive cei 30 de semnatari, majoritatea de la PSD și UDMR, dar și de la PNL.

Aceste rânduri ar trebui să te doară. În primul rând, pentru că ar trebui să-ți aducă aminte că parlamentarii și-au votat pensii speciale recent, iar în al doilea rând, acum le-au introdus pentru o altă largă categorie – primarii, viceprimarii, președinții și vicepreședinții de consilii județene.

Mai exact, aceștia vor primi, după ieșirea din activitate și împlinirea vârstei de pensionare, ca pensii speciale, sume situate între 500 și 5 000 de lei lunar, în funcție de numărul mandatelor.

Știu că o să te enervezi și mai tare, dar trebuie să-ți spun că parlamentarii au mai încercat o dată să treacă legea asta, dar atunci Guvernul a sesizat-o la Curtea Constituțională a României (CCR). Cea din urmă a dat dreptate Executivului, declarând-o neconstituțională.

Din acest motiv, dintre toate deciziile controversate ale parlamentarilor din ultimele zile, expertului anticorupție Laura Ștefan aceasta a pensiilor speciale pentru primari i se pare cea mai gravă:

„Ce au făcut este strigător la cer. Riscul este să nu atace nimeni această a doua reglementare. Că dacă n-atacă nimeni, așa rămâne. Dacă Curtea Constituțională ți-a spus că este neconstituțională, nu ai voie să o adopți din nou”.

Directorul de programe al Institutului pentru Politici Publice, Elena Tudose, are alte motive pentru care i se pare anormală decizia parlamentarilor:

„Nu mai auzi nicăieri în lumea asta largă de pensie specială de primar. Pensii speciale n-ar trebui să existe. Nu există un pensionar mai special ca altul. Cu atât mai mult pentru aleșii locali, pentru că pensia înseamnă o contribuție pentru vechimea în muncă, o contribuție pe care o primești pentru că ai fost economist, inginer, știu eu ce altceva.”

Din curiozitate, am vorbit și cu singurul parlamentar care a votat împotriva pensiilor speciale, Nicolae Vlad Popa, PNL, care a catalogat legea drept „o aberație”.

„Eu nu pot să votez un text care e neconstituțional. Există o decizie a Curții Constituționale care spune că nu poate să există o lege discriminatorie între aleșii locali, adică să nu fie incluși și consilierii locali. Reforma în administrația locală poate fi făcută prin recompensarea muncii de zi cu zi, nu după ce ies din activitate. Adică să mărești salariul, indemnizația, nu pensia. Asta va afecta investițiile locale, când se fac bugetele județene și bugetele locale, primești mai puțin pentru investiții, pentru că ai de acoperit la cheltuielile de indemnizații și pensii. Sacul nu e fără fund.”

PARLAMENTUL TAIE DIN AVÂNTUL GUVERNULUI

Fotografie via pagina de Facebook a Camerei Deputaților

„Vom restrânge la maximum posibilitatea guvernului de a legifera prin ordonanțe în perioada vacanței. Nu îi putem da mână liberă”, a dat cuvânt dorinței sale ascunse, săptămâna trecută, Călin Popescu Tăriceanu, lider ALDE și președinte al Senatului.

Și dorința i s-a îndeplinit.

Camera Deputaților a adoptat, acum două zile, legea de abilitare a Guvernului de a emite ordonanțe în vacanța parlamentară și a exclus domeniile justiție, cultură și administrația patrimoniului. Cu alte cuvinte, parlamentarii nu vor să fie luată vreo decizie în aceste domenii fără știrea lor.

Cele de mai sus sunt doar câteva dintre hotărârile parlamentarilor de zilele acestea.

Citește și: Cele mai homofobe vedete și politicieni din România

De menționat este și zidul făcut de parlamentari în jurul fostului ministru de Externe Titus Corlățean. Astfel, Senatul a respins cererea DNA de urmărire penală a acestuia, în dosarul „Diaspora”.

În loc de încheiere, redau două fragmente din declarațiile liderilor PSD și PNL pe subiectul conflictului de interese în care se află parlamentarii care își angajează rude.

Simt că nu mai au nevoie de alte comentarii.

Liviu Dragnea, PSD: „Din punctul meu de vedere, îmi asum faptul că nu am fost atent, mi se pare un demers nefericit, nu văd ce efecte poate să aibă, doar subiecte de discuție”. (sursa)

Alina Gorghiu, PNL: „Înțeleg că s-a votat unanim. Credeți-mă că sunt neplăcut surprinsă. Atât i-a dus capul”. (sursa)

Urmărește VICE pe Facebook

Citește și alte chestii despre parlamentarii din România:
Am vorbit cu senatorul care vrea o cruce imensă în Piața Universității
Ce revendicări au oamenii din stradă, care probabil n-o să ajungă la Iohannis
Cât erai la protest, parlamentarii români au suspendat legea votului prin corespondenţă