Cam la fiecare șase luni, dacă nu mai repede, trăim câte o apocalipsă. În vara trecută era cu Pokemon Go, în iarnă a fost cu alegerea lui Trump, acum avem „Balena Albastră”. Bietul animal a ajuns mai folosit în materiale de presă decât a fost vreodată cercetat. Sunt vreo trei piloni pe care isteria asta e susținută: ruși, sinucidere, tineri. Cei mai mulți părinți își iubesc copiii și dacă le spui că nu știu ce joc îi convinge să se omoare, atunci să vezi panică. Îi înțeleg, tocmai de-aia trebuie să le rezume cineva situația, că nu-i chiar cum a fost prezentată până acum.
Până la explicații, îți amintesc de „Ambulanța neagră”, celebra mașină care mergea prin cartiere, fura copii și îi vindea pentru organe. Era un mit urban pe care l-a rulat și Antena 1 cel mai recent anul trecut în septembrie. Și mai recent și-a luat amendă 30 000 de lei de la CNA, pentru că a băgat groaza în populație cu o făcătură.
Videos by VICE
Tipului ăsta de subiecte unii îi spun, gentil, „fonfleu”, alții „știre falsă”. E, desigur, o minciună, un cerc pe care îl iei și-l dai de-a dura ca să mai strângi niște audiență. Vaca nouă de muls trafic și telespectatori e „Balena Albastră”, despre care știm cu o oarecare certitudine că a pornit de pe rețeaua socială rusească VKontakte. Mai departe au băgat alții falsuri în ea cum bagi hormoni în pui ca să facă pieptul mare.
Jocul „Balena Albastră” a pornit de la fals, d-aia e incredibil
Fotografie de Kai Schreiber via Flickr
„Statistica” spune așa: 130 de tineri din Rusia s-au sinucis din cauza jocului, „cel puțin” 80 dintre ei având legătură direct. Informația a venit de la Novaya Gazeta din Rusia, care avertiza în mai 2016 că au fost zeci de sinucideri în doar șase luni și lega totul de „Balena Albastră” – nume inspirat de animalul marin care se sinucide, eșuând pe plaje, din cauza depresiei. Înainte de asta a fost un reportaj al Russia Today despre o fată care s-a sinucis, accentul fiind pe grupuri pro-suicid de pe VK. S-a rostogolit mai departe bulgărele că dacă te bagi în joc și nu-l respecți, cei care îl conduc dezvăluie informații despre tine.
Subiectul e prea bun să-l ratezi, nu? Așa că presa tabloidă din Marea Britanie nu l-a ratat, în special The Daily Mail și The Sun, și a adus cancerul ăsta informațional în Europa. Admiteau însă că numărul deceselor nu a fost confirmat.
A fost momentul în care Radio Europa Liberă a investigat câți și de ce s-au sinucis. „Deși pe internetul rusesc sunt tot mai multe profiluri de tineri care joacă sau se informează despre joc, tot mai multe poze cu tăieturi încărcate sub hashtagurile jocului, și legături ale lui cu sinuciderile, nicio singură moarte din Rusia sau Asia Centrală nu are o legătură incontestabilă cu «Balena Albastră»”, zice REL. Desigur, au fost oameni reținuți pentru instigare la sinucidere, fapt ilegal, dar dovezile care să lege sinuciderile de joc încă n-au apărut.
Poate că te întrebi de unde a plecat isteria. Eh, treaba stă cam așa: sunt grupuri pe VK în care intră tineri depresivi, cu intenții suicidale, a căror moarte (dacă apare) o poți lega foarte ușor de joc, ca un silogism extrem simplu. Ce scapă din vedere cei mai mulți e că tineri depresivi care înclină spre sinucidere există de ceva mai mulți ani decât jocul. Și România nu duce lipsă de ei.
Citește și: Cum au ajuns românii să se isterizeze cu „Balena Albastră”, deși e doar golăneală de liceu
Odată cu migrația forței de muncă din România spre Europa vestică au rămas în urmă copii, deveniți adolescenți, privați de suportul familial. Da, au rămas cu bunici, cu alte rude, dar nu-s chiar părinți. Aceasta poate fi o cauză. Neintegrarea în grupurile de la școală poate fi alta. Pe lângă frumusețea vieții la liceu mai există și partea aia sumbră în care elevii nu-și găsesc un mediu social potrivit și se autoizolează, balanța spre depresie și gândul sinuciderii fiind ușor de înclinat.
Sunt puține date despre câți tineri se sinucid anual în România. Pe Rusia, de exemplu, estimarea e pe la 450 cu 62% din cauza conflictelor cu familia, profesorii, colegii de școală, prietenii, dar și din cauza stresului în general. O statistică Eurostat din 2014 arată că în România cea mai mare incidență a sinuciderii e la cei între 15 și 19 ani. Mai mult, sinuciderea în rândul acestora înseamnă o rată de 6,3 decese la 100 000 de locuitori. Media europeană era atunci de 4,6.
„Nu, greșești! Jocul are reguli, e creația unui psihopat!”
Una dintre pozele pe care o invocă istericii drept dovada că jocul va stârpi generația tânără.
Am presupus fraza de mai sus, că e o chestie pe care o mai invocă cei speriați de joc și anumite surse media. Ca să joci „Balena Albastră” trebuie să te înhami la un set de reguli. Sunt 50, pentru 50 de zile, iar dacă le încalci, e vai de tine. Nu e clar ce ți se întâmplă, dar trebuie să fie ceva grav, care nu-i chiar moartea (care e scopul jocului), dar nici light ca niște conversații în care te plângi de viață.
Lista începe cu marcarea în piele a cuvântului „f57″ și-i dovedești asta „călăuzei” tale cu o poză. La pasul doi te trezești la 4.20 și te uiți la videouri horror. Continui cu crestat pe mână, pe buză și picior, desenat balene, scrii un status cu #IMAWhale, te trezești la aceeași oră și te urci pe un acoperiș, te înțepi cu acul, nu vorbești cu nimeni, depui un jurământ că ești balenă, te mai crestezi câte un pic în fiecare zi, primești o misiune secretă, spui data la care vrei să mori și, în final, ar trebui să te sinucizi.
Citește și: Facebookul rusesc e ca o pagină din Crimă şi Pedeapsă
Luate în serios, toate astea sunt grave și te duc spre o obișnuire cu singurătatea, violența și durerea. Filmele horror nu sunt deloc finuțe, iar pe acoperiș poți fi, de cele mai multe ori, cel mai singur om. La fel în gări sau pe macarele (două dintre sarcini). Poți să-i spui că e un ritual de alienare și izolare pe care dacă l-ai urma ar lăsa ceva daune. Partea a doua e că oamenii se mai și taie, pentru că după e eliberată endorfină, care îi ajută să gestioneze mai bine suferința și stresul. Desigur, după primele secunde trece efectul plăcut și rămân două tipuri de durere.
Nerve e un film de anul trecut în care o femeie pierde controlul asupra propriei persoane tot într-un online. Asta dacă credeai că „Balena Albastră” e o chestie creată de la zero, fără inspirație.
Apoi, jocul poate să devină și religie. Te supui sacrificiului, treci prin probe, îndeplinești misiuni pentru the greater good și la final faci jertfa supremă. Da, nu-i niciun zeu la capătul provocărilor, dar urmează pașii de excluziune socială și conectare la un scop suprem, la o cale pe care o ai de parcurs și la un plan din care faci parte. Luate în serios, jocul și probele par creația unui geniu nebun dintr-o cameră cu acces la internet. Deocamdată nu e nicio dovadă în sensul ăsta, doar arestarea unuia dintre administratorii de grupuri pro-suicid de pe VK.
„Balena Albastră” e ca un piedestal imens pentru teorii (false și adevărate)
Fotografie de Helen Harrop via Flickr
Poate nu ești de acord cu punctul meu de vedere și e în regulă. D-aia am mai căutat alte surse. Așa am găsit o analiză mai mișto decât a mea despre fals și vine de la un bulgar, Georgi Apostolov. El conduce Centrul Safer Internet din Bulgaria și susține că „Balena Albastră” este un exemplu tipic de dezinformare în online.
„De ce ne-a fost nouă teamă, și am avut câteva cazuri raportate la linia de ajutor, e că tinerii cu tendințe suicidale vor folosi manipularea asta ca o scuză să nu vorbească despre problemele lor reale. […] Este un subiect senzaționalist pornit din media rusească în mai 2016 și a fost acum resuscitat, dar nu total lipsit de scopuri politice”, a declarat Apostolov. El consideră că un grup sub comanda lui Vladimir Putin a elaborat un plan care ar trebui să împiedice sinuciderile în rândul tinerilor.
„Nu sună familiar cu Turcia care taie accesul la rețele sociale pe motiv că luptă cu pornografia infantilă? Câțiva politicieni ruși deja au menționat «serviciile de informații externe» și «naționaliști ucraineni» ca fiind posibili creatori ai jocului gândit cu scopul de a extermina generația tânără a Rusiei”, a mai zis bulgarul. De fapt, de aici ai putea s-o duci în orice teorie.
Citește și: Am citit o zi numai presă alternativă din România și am simțit cum îmi putrezesc neuronii
Sunt ruși care vor să taie accesul la internet. Sunt alții care vor să strice imaginea rețelelor sociale. E conspirația mondială a psihologilor care vor mai mulți clienți. Ce-i cu adevărat trist e că printre toate subiectele și teoriile fix tinerii sunt ultimii băgați în seamă și cu ei nu vorbește nimeni, doar se grăbesc părinți, profesori și state să le interzică lucruri ca și cum asta ar rezolva problemele.
„A trebuit să ducem un adevărat război cibernetic în Bulgaria după ce știrea a ajuns la noi din cauza tuturor clickbait-urilor care stârneau panică printre părinți cu titluri ca «Se apropie de Bulgaria jocul online monstruos care duce la sinuciderea tinerilor»”, a mai spus Apostolov. Îți pare cunoscut titlul? Se prea poate, a ajuns și în România subiectul cu o abordare similară și panica e pe măsură, mai ales în rândul celor de peste 40 de ani, printre părinți și bunici.
Presa și internetul care (încă) „omoară” oameni
„Balena Albastră” o să treacă la fel ca multe alte chestii virale și lumea o să-și mai aducă aminte de joc când o să apară pe cine știe ce site de știri false. Până atunci însă presa continuă să dea titluri bombastice care măresc doza de cancer din subiect. Dacă de la Antena3 te-ai așteptat la un Adevărul despre Balena Albastră. De ce au ajuns sute de tineri să se omoare și de la EVZ la un JOCUL MORŢII a ajuns în România. PRIMA VICTIMĂ şi dezvăluirile macabre despre DEZAXAŢII CARE ÎL PRACTICĂ, poate de la Digi24 nu ai crede că vine un Jocurile morții. Cum pot fi feriți copiii.
De fapt, Digi24 a mers și mai departe și echipa locală din Timișoara a dat un subiect exclusiv: Mărturia unei fete care a vrut să intre în jocul care împinge copiii spre tragedie. Pare cât se poate de serios, dar când vezi reportajul îți dai seama că nu se susține nici prin probe, nici prin ilustrație. Sunt atât de multe goluri, încât orice teorie contrară ar putea invalida subiectul. Este însă valul și presa vrea să-l prindă, că altfel îl prinde ăla de lângă și traficul se duce cu el. Uite, nici Poliția nu a fost mai indiferentă și a făcut listă de bună purtare în online.
Citește și: Depresia la copii este ignorată de autoritățile române, în timp ce adolescenții se sinucid
Bulgarul Apostolov a spus că tinerii vor folosi asta ca o scuză să nu-și discute problemele. Mie mi se pare fix invers: adulții vor o scuză ca să nu își rezolve problemele cu copiii. Dacă ei se sinucid, dintr-odată responsabilitatea a dispărut, e vina „jocului sinistru”, nu aveai ce să-i faci. Ortodocșii abia așteptau o așa veste, un adevărat noroc picat din cer pentru cei care vor să arate fața urâtă a internetului.
Acum, ca înainte, internetul nu ucide oameni, doar îi face pe unii să creadă că poate conduce la așa ceva. A fost și filmul Nerve pe tiparul ăsta, despre cum o provocare online îți poate schimba viața. Oamenii se tem însă de tot ce nu înțeleg și nu vor să înțeleagă, pentru că li se pare o prostie. „Ambulanța neagră” a milenialilor este aici și face o audiență incredibilă. Ca orice fals aruncat pe piață și repetat până la adevăr.
Citește mai multe despre problema sinuciderilor:
Adolescenții promovează sinuciderea pe Instagram, prin hashtaguri
Un psihiatru îți explică dacă Facebook te poate scăpa de gândurile sinucigașe
Rata sinuciderilor printre adolescenții din America a scăzut după legalizarea căsătoriilor gay
