Se prezice că zborurilor se vor înmulți în următorii ani și că emisiile avioanelor vor umple cerul cu nori cunoscuți sub numele de trene de condensare. Acești nori nu sunt luați în considerare de politicile climatice și ar putea tripla impactul asupra mediului de la nivelurile din 2006 până în 2050, conform noilor cercetări.
Într-un studiu publicat în Atmospheric Chemistry and Physics pe 25 iunie, cercetătorii de la Institutul German de Cercetare pentru Fizica Atmosferei explică cum au ținut patru simulări ca să testeze efectele formării de nori prin trenele de condensare lăsate de avioane. Au ținut cont de creșterea traficului aerian, schimbările climatice, îmbunătățirea combustibililor și scăderea funinginei.
Videos by VICE
„Când te uiți pe cer și vezi dungile acelea subțiri nu te gândești că trenele de condensare ar putea avea vreun impact”, a spus coautoarea studiului, Ulrike Burkhardt. „Dar de fapt au.”
Până în 2050, traficul aerian va crește de patru ori față de nivelul din 2006. Conform studiului, asta ar putea tripla formarea de nori din trene de condensare în aceeași perioadă de timp. Trenele, care formează nori de gheață de la combinația dintre apa condensată și ger, captează căldura din atmosferă ca o „pătură ușoară”, după cum le descrie NASA. Acest timp de captare a căldurii se numește „forțare radiativă”.
Conform autorilor studiului, încă nu se știe cum vor afecta trenele de condensare temperatura de suprafață, dar au deja un impact imediat asupra celei superioare din stratul numit troposferă. Trenele de condensare ar putea afecta și ciclul de precipitații, spun cercetătorii.
Traficul aerian joacă deja un rol major în schimbările climatice. În 2005 a fost responsabil pentru aproximativ cinci la sută din forțarea radiativă antropogenă, iar mare parte din procent a fost produs de norii formați din trenele de condensare. Norii ăștia au influențat schimbările climatice mai mult decât emisiile de CO2 cauzate de traficul aerian încă de la începuturile aviației, spun cercetătorii. Noua tehnologie va permite avioanelor să zboare la niveluri mai ridicate, spun autorii, iar asta va intensifica formarea de trene de condensare deasupra locurilor care erau prea calde, cum ar fi la tropice.
Emisiile de dioxid de carbon sunt mai ușor de redus și controlat, fiindcă pur și simplu poți măsura cât de mult emiți. Trenele de condensare interacționează cu mediul în moduri mai complicate, non-liniare, spun cercetătorii, și trebuie să continuăm să construim modele mai bune pentru a înțelege mai bine efectele.
Această nevoie pentru mai multe cercetări a împiedicat eforturile de a include trenele de condensare în politicile de mediu.
William Raillant-Clark, purtător de cuvânt pentru Organizația Internațională a Aviației Civile (ICAO), o agenție a Organizației Națiunilor Unite, a declarat că orice politică de atenuare a emisiilor depinde de consensul științific, care încă nu există pentru impactul pe care îl au norii formați din trenele de condensare.
„Există un nivel ridicat de incertitudine în legătură cu nivelul exact al impactului non-CO2”, a spus Raillant-Clark pentru Motherboard într-un e-mail. Din cauza acestei incertitudini, a spus Raillant-Clark, ICAO își îndreaptă atenția către reducerea și compensarea emisiilor de CO2.
Pentru Burkhardt, contracararea emisiilor de dioxid de carbon este un început bun, dar că trebuie luate în considerare și cele non-CO2, precum trenele de condensare, chiar dacă problema nu este încă gestionată perfect. Prin folosirea surselor de energie mai curate, pot fi reduse simultan atât formarea norilor din trene de condensare, cât și emisiile de dioxid de carbon.
„Trebuie să vedem ce estimări avem pentru forțarea radiativă din anumite zone și să le includem în negocierile politice”, a spus ea. „Trebuie să milităm pentru asta, chiar dacă nu o facem perfect.”
Articolul a apărut inițial pe VICE US.
