Pe 20 iulie 2023 a murit Dan Matei Agathon, omul care lasă în politica românească o moștenire bizară.
A fost om politic de pe vremea lui Iliescu, chiar membru fondator FSN, a fost șef la Dinamo, a fost deputat român în legislatura 1992–1996, ales în județul Bacău pe listele PDSR (actual PSD), dar mai ales, a fost ministru al Turismului în guvernul condus de Adrian Năstase. Chiar de două ori, între 1992 și 1996 și între 2000 și 2003.
Videos by VICE
A fost cel mai longeviv șef al acestui minister. De numele lui va fi legată pe vecie țeapa Dracula Park. Dar și altele mai mărunte, mai țintite.
Dacă te-ai întrebat vreodată de ce turismul din România e jale, Dan Matei Agathon ar putea fi răspunsul pe care îl cauți. Sau cel puțin unul dintre ele.
Agathon a privatizat în trei ani de mandat cât alții în zece și a reușit să dea la prețuri de nimic hotelurile comuniste de la mare. Acum zac în paragină.
Despre acest maestru al privatizărilor mai e de spus că i-a dat o țeapă imensă lui Dracula, care s-a lăsat cu dosar penal, și a fost primul politician care a adus palmierul pe străzile României. Astea da realizări!
Încă puțin și îi lua fața Elenei Udrea, alt ministru prolific al Turismului. Ea a făcut atât de multe în mandatul său, încât a fost răsplătită cu cazare all inclusive la penitenciarul Târgșor.
Dan Matei Agathon și privatizările de pe litoral
Agathon nu avea aproape nicio treabă cu turismul, dar era economist. Asta l-a făcut perfect pentru a conduce ministerul Turismului în Guvernul Năstase, într-o perioadă în care intrarea în capitalismulul bezmetic îmbogățea pe oricine peste noapte. Agathon era supranumit Șpagaton și cu greu vei găsi o poreclă mai bună în politica românească. A reușit să-i îmbogățească, printre alții, pe frații Ioan și Viorel Micula, George Copos, Mohammad Murad.
Ce zici, că cel din urmă nu ți-e cunoscut? Păi, hotelier, patron de restaurante și, mai nou, cu pretenții politice. A intrat în 2022 în PER, mai apoi a fost pescuit de ALDE. Dar, în fine, va veni și vremea unui articol despre el.
De la Mamaia, Neptun, Olimp, Jupiter și până la Băile Herculane, nimic nu a scăpat neprivatizat de Dan Matei Agathon. Ca să fie circul circ, licitația era televizată, prin strigare, ca la show-uri cu nimicuri de pe TV. Cel care dădea mai mult câștiga hotelul, dar fără să promită că vor și investiții în proprietăți.
Frații Micula au cumpărat atunci 12 hoteluri cu câte 500.000 de dolari bucata, adică de vreo zece ori mai puțin de cât valorau. Turismul a intrat într-o nouă etapă: lucrurile au rămas la fel, dar mai proaste. Din 12 hoteluri achiziționate, de 11 au încercat să scape de mai multe ori. Între timp, ANAF a reușit să vândă, în iunie 2018, hotelurile Romanța și Prahova din Neptun, la suma de 3,7 milioane de euro.
Înainte de show-ul cu palmieri al lui Negoiță, Dan Matei Agathon a fost vizionarul, pionierul și inovatorul de care România n-avea nevoie
Dan Matei Agathon a rămas cunoscut și ca primul politician care s-a îmbolnăvit de „febra palmierilor”. În timpul mandatului său s-a gândit că litoralul românesc ar fi mai atractiv pentru turiști dacă s-ar planta niște palmieri la suprapreț.
Cum era de așteptat, palmierii n-au rezistat, dar cică pentru că erau bolnavi. Probabil și tu te-ai îmbolnăvi dacă ai sta îmbrăcat doar în plastic pe un bulevard înghețat după ce-ai fost adus acolo din țări calde.
Așa că i-a scos și i-a replantat în timpul vizitei președintelui de atunci Ion Iliescu, dar nu înainte de a fi tratați, potrivit ministrului Turismului, de „profesori doctori universitari, specializați pe palmieri”. Specializați cum unde? La Adunații Copăceni, desigur. Sau Adunații Palmireni. În fine, mă întind cu gluma.
De atunci, palmierul a devenit brandul oricărui edil care nu înțelege cum funcționează clima din România. Pentru că în țara noastră în care toate problemele au fost rezolvate, administrația merge ca unsă, cu sănătatea stăm grozav, palmierii sunt singurele elemente care lipsesc pentru a transforma orașele din România în adevărate oaze rupte din Paradis.
Umbră nu prea dau, dar dau bine în poze. Aproape crezi că La Rambla din Barcelona s-a mutat pe Drumul Găzarului de unde se vede Progresu’.
Momentul când Agathon a secat Băile Herculane
Băile Herculane, o perlă arhitecturală moștenită de la romani, apoi de la Imperiul Austriac, a intrat pe lista privatizărilor pesedistului Dan Agathon. Și cine să fie mai potrivit pentru a cumpăra proprietatea decât tot niște apropiați ai partidului?
Guvernul Năstase a vândut Băile Herculane unei companii care nu avea nicio legătură cu turismul balnear, conform RISE Project, dar care era patronată de doi parlamentari ai partidului de la putere. Unul era deputatul PSD Iosif Armaș (2000–2004), care deținea controlul ei. Al doilea era senatorul PSD Doru Ioan Tărăcilă (1990–2008), acționar minoritar.
Exact ca în cazul hotelurilor de pe litoral, renovările nu au fost făcute, ci clădirile au fost lăsate să se degradeze. Sau poate c-au crezut prea mult în mema aia cu nature heal itself.
După ce compania lor s-a afundat în datorii, imobilele au fost vândute în 2008 pe la unul, altul, lucru care a reprezentat, conform DIICOT, o operațiune concertată de delapidare, cu 35 de inculpați.
Agathon și programul Litoralul pentru hoți – sau toți. Nu știu niciodată cum se scrie corect
Cine l-a lăudat în ultimii ani pe Agathon a făcut-o probabil pentru programul Litoralul pentru toți. Deși conceput pentru a atrage românii cu venituri mici care nu au buget să ajungă în plin sezon estival, situația s-a lăsat cu alte câștiguri, nu firimituri.
Acum vreo 15 ani, hotelierii s-au gândit ca în capetele de sezon, când nu intră mai nimeni în mare, să lase prețurile la jumătate față de perioada 15 iunie – 15 iulie și la o treime comparativ cu vârful de sezon dintre jumătățile lunilor iulie și august. Asta pentru că oricum în mai și septembrie nu prea e nimeni la mare.
Dan Matei Agathon a văzut din această inițiativă o oportunitate și a făcut un program pe care l-a numit Litoralul pentru toți. Doar că statul nu dădea niciun leu la această afacere. Deși statul ar fi trebuit să vină cu facilități fiscale și cu promovarea, Agathon le-a dat țeapă.
Doar că asta nu a fost singura țeapă pe care a tras-o Agathon.
Țeapa lui Dracula n-a mai văzut lumina. Dar țeapa lui Matei i-a lăsat pe români fără lei
În 2001, Dan Agathon s-a gândit să construiască un parc de distracție pe lângă Sighișoara, centrat pe personajul lui Bram Stoker – Dracula Park, fam! Vorbim despre un megaproiect pe 130 de hectare cu un castel cu efecte înfricoșătoare, o grădină labirint, restaurante, magazine și hoteluri – toate înconjurate de o linie de tren în miniatură. Ce să mai, Disneyland.
De asemenea, Agathon a spus mai în glumă, mai în serios, că vrea ca în Dracula Park să existe și un centru internațional de vampirologie.
Ministrul Turismului nu voia să plătească drepturile de autor celor de la Universal Studios, care au creat personajul Dracula, așa cum îl știm de la Hollywood, așa că publicitari români trebuiau să facă un nou Dracula, autohton, care să-i întâmpine în parc cu mesajul: „Bine ați venit pentru totdeauna”.
Dar stai, că situația e mai penibilă de atât. Agathon a dus ideea pe la târguri de turism, la străini, să vadă că România, în cuvintele sale, nu e doar „cu SIDA, cu orfelinate, cu ștergătorii de parbrize, cu prostituție”. Dar de ce zici că ministrul a încercat o alba-neagra?
La vremea aia s-a lăudat c-a dus proiectul la târguri din Berlin și Viena. „Am luat un coșciug de la un teatru din Berlin care scârțâia foarte frumos! Sigur că era șocant! Au trecut pe lângă standul nostru, au văzut un sicriu! Au! Ce-o fi cu ăsta? La un moment dat, s-a deschis sicriul și a apărut Dracula!”
Din sicriu chiar ieșea cineva, actorul Petre Moraru. Sigur, n-a fost chiar rolul vieții, dar pe ministrul Turismului l-a cucerit. „Ieșea ăla și se ducea și le mușca pe nemțoaice de gât!”
Proiectul Dracula Park era la acel moment estimat la 30 de milioane de dolari date de la bugetul de stat și cinci milioane de dolari de la o ofertă publică inițială de acțiuni (IPO). Practic, voia să pună proiectul pe bursă, dar o bursă care semăna mai mult cu un barbut la colțul blocului.
Ar fi fost însă o schemă chiar mai tare decât Caritas, tre’ să recunoști.
Dar stai, că Agathon se aștepta ca într-o țară în care venitul mediu lunar era de 100 de dolari, românii să își permită să plătească prețul biletului de cinci dolari la intrare. Ce să mai zici decât: „Cum nu vii tu, Țepeș doamne, ca punând mâna pe ei să-i împarți în două cete: în smintiți și în mișei”.
La acel moment, inclusiv o parte din locuitorii din Sighișoara s-au opus proiectului. Un grup de 200 de militanți pentru drepturile civile, format din ecologiști, artiști și chiar preoți din Sighișoara au protestat față de crearea parcului. Acesta urma să fie ridicat pe locul uneia dintre cele mai vechi păduri de stejar din țară și să exercite o presiune uriașă asupra orașului vechi, al cărui centru din secolul al XIII-lea se află pe lista patrimoniului mondial UNESCO.
După mai multe scandaluri, locația parcului s-a schimbat de la Sighișoara la Snagov – și de la Brașov spre nicăieri. Parcul nu s-a mai construit vreodată, iar peste 15.000 de acționari care au investit bani în acest parc nu știu ce s-a întâmplat cu ei.
A, stai, chiar e o schemă mai tare decât Caritas.
Ca să-i ademenească pe investitori, Guvernul Năstase a adoptat o hotărâre prin care investitorii de la Dracula Park ar fi urmat să beneficieze de facilitățile unui parc industrial, precum energie electrică ieftină, doar că demersul a fost unul ilegal.
Fostul ministru al Turismului, singura victimă în carne și oase a lui Dracula
Perioada de tranziție a fost și perioada țepelor, așa că acum nu ne mirăm că Dan Agathon și Adrian Năstase i-au încurajat pe oameni să investească bani într-un proiect pe care nu l-au mai construit. N-ai cum să nu te întrebi însă ce s-a întâmplat cu cele peste trei milioane de dolari.
Scandalul parcului a început cu Agathon, dar nu s-a terminat acolo. Povestea s-a întins pe mai mulți ani și mai multe guverne. Procurorii DNA au acuzat Autoritatea Națională pentru Turism că a atribuit ilegal contractul pentru realizarea campaniei media de promovare a României cu imaginea contelui Dracula.
Pentru afacerea asta, cei doi foști directori ai autorității, Cristina Motorga şi Dumitru Samson, au fost condamnați în 2014 la cinci ani de închisoare pentru fals intelectual, abuz în serviciu și complicitate la abuz în serviciu. În 2007, procurorii Direcției Naționale Anticorupție au închis dosarul „Dracula Park”. Fostul premier Adrian Năstase și fostul ministru Dan Matei Agathon erau acuzați de înșelăciune.
El a scăpat fără condamnare penală, dar Dracula i-a adus îngroparea carierei sale politice. A devenit astfel singura victimă legitimă a Contelui de Hollywood. În 2022, la 70 de ani, Agathon a spus că cel mai mare regret e eșecul proiectului. „Știți de ce? Pentru că era prea bun.” Ce-i drept, a fost genul de țeapă pe care o dai o dată la o sută de ani.
