Știi deja că la sfârșitul săptămânii trecute o parte a armatei din Turcia a încercat să dea o lovitură de stat și să preia puterea din mâinile președintelui proislamist Recep Erdogan.
Dacă nu ai înțeles însă de ce evenimentul a produs atât de multă agitație în România, de până și autistele noastre televiziuni de știri au stat numai cu acest subiect în breaking-news, îți dau 11 motive care te vor ajuta să vezi cu alți ochi criza din Turcia.
Videos by VICE
1. E nasol ca o țară cu arsenalul Turciei să fie atât de instabilă
În primul rând e vorba de distanță. Între Istanbul și București sunt fix 625 de kilometri, adică mai puțin decât raza de acțiune maximă a unei rachete Yildirim III, spre exemplu, care poate lovi o țintă la nouă sute de kilometri.
Din punct de vedere militar, Turcia este una dintre cele mai dotate țări NATO și – știu că aici ai să zâmbești neîncrezător – contează foarte mult pe mâna cui ajunge acest armament.
Nu spun că vreuna din părțile implicate în conflict ar avea vreun interes să lovească România, doar că îngrijorarea legată de cât de instabilă e o țară e direct proporțională cu arsenalul militar al acesteia.
2. Planul NATO nu mai pare cel mai sigur din lume
Tot planul de securitate al NATO din partea asta de lume, unde locuiești și tu, se bazează pe trupele, navele, avioanele și armamentul Turciei. Dacă Turcia o ia razna, atunci toate planurile se schimbă. Deja președintele Erdogan a sugerat că SUA s-ar afla în spatele tentativei de lovitură de stat, o chestie nu foarte promițătoare pe termen mediu și lung.
„Dacă se răcesc relațiile Turciei cu Statele Unite acest lucru va avea efecte în alianță. Restul aliaților se vor uita cu neîncredere la Turcia, de acum înainte”, mi-a explicat analistul de politică externă Claudiu Degeratu.
3. Povestea cu flota comună rămâne, în continuare, doar o poveste
Chestia aia despre care se tot vorbește, cam de când ai început să te uiți la știri, o flotă comună de la Marea Neagră a României, Bulgariei și Turciei, care să descurajeze Rusia, devine tot mai mult o poveste. Din nou, direct proporțional cu transformarea lui Erdogan într-un personaj de thriller psihologic.
Citește și: Tot ce trebuie să știi despre viitoarea flotă NATO de la Marea Neagră
4. Cine mai luptă cu ISIS?
Ai văzut cât de puternic a ajuns Statul Islamic, mai ales de când are foarte mulți adepți în Europa care pun la cale atentate sângeroase. Opinia publică internațională spune că NATO ar trebui să se implice mai mult în lupta împotriva ISIS.
Lucrul ăsta se și întâmplă, mai ales de când avioanele americane au început să lovească pozițiile teroriștilor din Siria și Irak. Ghici de unde decolează toate avioanele astea? Da, din Turcia, de la baza din Incirlik.
Și acum, ghici ce s-a întâmplat cu toate operațiunile militare împotriva ISIS, după povestea asta cu lovitura de stat? Din nou corect, au fost suspendate.
Dacă turcii nu mai vor să lupte cu ISIS, cine o va face în locul lor?
5. Revine problema refugiaților care vor să ajungă în Europa
Motivul pentru care, în ultima perioadă cel puțin, nu au mai venit atât de mulți refugiați în Europa, din Orientul Mijlociu, este pentru că Turcia s-a înțeles cu UE să-i țină pe teritoriul ei contra unei sume de șase miliarde de euro până în 2018.
„Dacă se răcesc relațiile dintre Ankara și UE, Turcia ar putea să-i lase pe refugiați să treacă pe filiera balcanică sau prin Grecia. În Turcia sunt două-trei milioane de oameni în taberele oficiale de refugiați. Mai sunt și ceilalți, neoficiali, care sunt cam jumătate de milion”, mi-a spus același Claudiu Degeratu.
6. Erdogan tocmai le-a predat politicienilor noștri un curs rapid de mizerii politice
După ce a supraviețuit loviturii de stat, Recep Erdogan a folosit acest pretext ca să scape de niște oameni incomozi. A arestat 2 745 de judecători și procurori, polițiști etc, deși nu există nicio dovadă că aceștia ar fi fost implicați în lovitura de stat.
În timp ce UE a condamnat aceste abuzuri, unii politicieni români, printre care Victor Ponta și Cristian Piedone, n-au pierdut prilejul să se afirme, din nou, ca vizionari ai diplomației
Asta îți arată că, pe lângă șaorma, manele și ghiuluri oribile, Turcia este apropiată de România și în privința apucăturilor totalitare ale politicienilor.
Dacă fostul premier al României aplaudă un președinte care a fost în stare să suprime independența presei, îți dai seama ce se alegea de noi dacă omul câștiga alegerile din noiembrie 2014.
Ca să nu mai vorbim că Adrian Năstase este nașul uneia dintre fiicele lui Erdogan.
7. Să nu te miri dacă va crește prețul la benzină
Turcia este traversată de conducte importante de gaze naturale care alimentează Europa, iar prin strâmtorile Bosfor și Dardanele circulă cam 3% din producția mondială de petrol, trei milioane de barili pe zi.
Așa că să nu te miri dacă, în eventualitatea în care criza se prelungește, iar Erdogan închide strâmtorile, te vei trezi că mergi să-ți faci plinul de benzină și vezi că prețul a crescut.
8. România ar putea să piardă bani buni din afacerile cu Turcia
Între Turcia și România există relații economice în valoare de vreo 4,5 miliarde de euro pe an, în creștere. Deci facem afaceri bune cu turcii, afaceri care s-ar putea încheia în eventualitatea unui conflict politic dintre această țară și UE.
Mă întreb cine ar avea mai mult de pierdut din chestia asta.
9. Sălățica de roșii din timpul iernii e și ea în pericol
Poate nu știai, dar majoritatea legumelor și fructelor pe care le mânânci în afara sezonului provin din Turcia: 80% din roșii, 60% din morcovi, 33% din castraveți etc.
Adevărata grădină de legume a României se află în… Antalya. Asta așa, ca să nu zici „ce naiba…”, când te-ai putea trezi cu rafturile hipermarketurilor pe jumătate goale.
10. O să auzi tot mai rar chestii gen „Mă duc în Antalya, la vară”
În 2015 au fost o sută de mii de români în Turcia în vacanță. Oricum turismul din această țară era afectat de atentatele teroriste din ultima perioadă.
Iar acum e de așteptat ca și mai puțini români să meargă în această țară în vacanță.
11. Chestia asta pică prost într-o zonă dementă, cum e Balcaniul
Turcia devine pe zi ce trece o țară mai nesigură. Iar răul e o chestie contagioasă în Balcani:
„Turcia este mai puțin previzibilă în toate proiectele de viitor. Probabil că, după această lovitură de stat, Erdogan va schimba regimul într-unul prezidențial autoritar în care se va reintroduce pedeapsa cu moartea, iar rolul clericilor musulmani va crește în politică”, mai spune Claudiu Degeratu.
După cum s-a mai dovedit în istorie, răul este contagios, mai ales în Balcani. Mai ales pe o distanță mică, atât din punct de vedere rutier, cât și ca mentalitate.
Și, după cum ți-ai dat seama până acum, din păcate, politicienii noștri seamănă mai mult cu turcii decât cu nemții.
Urmărește VICE pe Facebook
Citește și alte chestii despre Turcia:
Refugiatele siriene devin soții de mâna a doua în Turcia
Fotografii visătoare din Turcia pe care nu o cunoști
În Turcia, dacă postezi pe Twitter litera „k”, poți face zece luni de închisoare