Imagini via Clean Energy Council
La un moment dat,prin anii ’80, Australia era lider mondial la tehnologia solară. În primul rând, Australia primește mai multe radiații solare per metru pătrat, decât orice alt loc de pe planetă, iar asta înseamnă că are un avantaj imens. Dar adevăratul catalizator a fost geografia: deșerturile nelocuite ocupă două treimi din țară. Chestia asta le-a pus probleme inginerilor care au încercat să construiască rețeaua telefonică națională pe la începutul anilor ’70. Soluția a fost să construiască două relee cu energie solară, care pe vremea aceea era o tehnologie foarte scumpă. Dar prin 1978, furnizorul național, Telecom, a dezvoltat celule solare avantajoase care puteau fi instalate în toată țara și erau ușor de menținut. În 1983, Perth a găzduit Congresul Mondial al Energiei Solare.
Videos by VICE
În 2014, Australia nu mai stă la fel de bine la capitolul energie solară. Săptămâna aceasta, planurile pentru o centrală solară cu două mii de panouri – capabilă să furnizeze energie pentru 30 de mii de case – a fost desfiinţată, pentru că viitorul energiei regenerabile e nesigur. Asta se întâmplă într-o perioadă în care toate centralele solare ale țării sunt puse pe hold, iar furnizorii de cărbuni încearcă să introducă niște legi care să oprească răspândirea tehnologiei solare. Ce s-a întâmplat?
„Producătorii de energie și rețelele de comunicare sunt speriați”, spune Giles Parkinson, editor la site-ul ecologist Renew Economy. „Ne aflăm într-un punct în care panourile solare montate pe acoperiș, subvenționate de centralele solare, devin o opțiune mai ieftină. În Australia, care era lider în aceste tehnologii, se petrece o catastrofă. În loc să progresăm, am luat-o înapoi.”
Ca majoritatea țărilor din lume, Australia oscilează între negarea importanţei mediului și acțiuni pentru protejarea acestuia. În 1980, energia solară din Australia era finanțată de stat. Apoi, pe la jumătatea anilor ’90, guvernul a introdus Corporația de Cercetare și Dezvoltare a Energiei. Practic, cărbunele a ajuns principala sursă de energie, până în 2012, când Australia a introdus o taxă fixă pe emisiile de carbon. Această taxă făcea parte dintr-o serie de inițiative climatice numită Planul de Energie Curată, care susținea și că 20 de procente din electricitate vor proveni din surse de energie regenerabilă până în 2020.
După ce guvernul de centru-dreapta a ajuns la putere în 2013, a promis că va anula „taxa pe cărbune care afectează piața de joburi.” A reușit să facă asta pe 17 iulie și a plasat programul „sub revizuire”. Dar Dr. Richard Corkish de la Centrul Australian pentru Fotovoltaice Avansate spune că „sub revizuire” e totuna cu „anulat”.
Iată de ce: Ca o centrală solară propusă să primească finanțare, e nevoie de un acord de cumpărare de la un distribuitor, care stipulează exact câtă energie vrei să cumperi. Dar având în vedere că distribuitorii nu mai sunt obligați să cumpere energie regenerabilă și că modelele lor de afaceri sunt amenințate de energia solară, aceștia nu vor semna acordurile. Rezultatul e că centralele solare nu se mai construiesc. Dr. Corkish spune că asta s-a întâmplat cu ferma solară mai sus menționată.
Potrivit Consiliului de Energie Curată, există patru centrale solare la scară mare în construcție și alte 13 în stadiu de dezvoltare, al căror viitor e nesigur. Kane Thornton, Acting Chief Executor, a explicat prin e-mail: „Targetul de energie Regenerabilă al Australiei e politica decisivă pentru toate proiectele de energie regenerabilă. În timp ce proiectele de energie solară la scară largă primesc susținere de la alte programe ale guvernului australian, fără Targetul Energiei Regenerabile n-ar fi construite.”
Pe lângă faptul că nesiguranța financiară afectează tehnologia solară, generatorii și distribuitorii încurajează diverse legislații care s-o reprime, ceea ce, spune Giles Parkinson, este „o conspirație”. Generatorii de energie sunt distruși și știu asta. Iar rețelele de comunicare ar avea de câștigat din energia solară, dar pe termen lung, iar ei sunt concentrați să câștige cât mai mult pe termen scurt, așa că i se opun.”
Un exemplu e statul nordic Queensland, în care companiile electrice le pot cere clienților „o sumă în plus… pentru achiziționarea de energie din surse regenerabile sau ecologice”. Pentru asta sunt multe condiții, dar ideea e că acum, companiile le pot cere consumatorilor de energie solară (în principal afaceriștilor) aproximativ cinci sute de dolari pentru orice serviciu, inclusiv citirea contoarelor. Această lege, care afectează negativ energia solară, a fost aprobată de stat în secret.
Dr. Anna Bruce, inginer lector la Universitatea din New South Wales, spune că rețelele de comunicare fac tot posibilul să stopeze răspândirea tehnologiei solare. „Dacă toate casele își instalează panouri solare, n-o să mai fie nevoie de rețele.”
Din păcate, progresul tehnologic din Australia a liniștit toate grupurile ecologiste și acum nimeni nu mai e atent la regresul care are loc în zilele noastre. Giles Parkinson spune că „în Australia, avem o situație deosebită în care regulatorii sunt controlați de guvernul de stat, iar acesta vrea să protejeze companiile electrice de stat. E un conflict de interese fără speranță. Un exemplu clasic de albi bătrâni care nu înțeleg viitorul și nu le pasă de el.”
În ciuda previziunilor apocaliptice, majoritatea suporterilor energiei solare par optimiști în legătură cu viitorul. Ei spun că guvernele vin și pleacă, dar piața va alege mereu cea mai ieftină opțiune. Până la urmă, energia solară va băga toate companiile electrice în faliment. Consumatorii vor fi încurajați să aleagă această opțiune, pentru că generatorii tradiționali de energie furnizează cantități limitate de energie și tot centralele solare vor împlini până la urmă această nevoie.
Parkinson mizează pe inteligența consumatorilor. „Soarele e ieftin, electricitatea tradițională e scumpă, iar oamenii sunt inteligenți. Cu puțin noroc, vom ajunge pe calea cea bună.”
Traducere: Oana Maria Zaharia
Mai citește despre energie solară:
Abu Dhabi a construit cel mai mare complex de energie solară cu petrol și oglinzi
Trebuie să renunțăm să mai ardem petrol și cărbune până în 2050, pentru a stopa o încălzire globală de proporții catastrofice
Pastilele care aduc plajele tropicale în sertarul tău cu medicamente
