Cum au sărbătorit tinerii irlandezi legalizarea căsătoriilor între persoane de același sex

Pe o scenă în Viena, un bărbat în pantaloni de piele dansează în fața unei animații cu un fluture. Între timp, în Dublin, se dansează pe străzi. Printr-o coincidență fericită, concursul Eurovision a coincis cu ziua în care Irlanda a votat în favoarea căsătoriei între persoane de același sex. Deasupra orașului Dublin a apărut până și un curcubeu dublu ca semn de aprobare din partea zeilor mărinimoși iubitori de gay.

Suntem prima națiune din lume care a aprobat căsătoria între persoanele de același sex prin referendum. După săptămâni întregi în care ne-am întrebat dacă nu cumva suntem în continuare o națiune de catolici zeloși, a reieșit clar din majoritatea copleșitoare a voturilor pentru „da” (62,1 procente) că în sfârșit am scăpat din gheara bisericii.

Videos by VICE

După o zi însorită în care am sărbătorit, am băut și am așteptat-o pe regina travestită Panti Bliss să apară la Castelul Dublin, orașul e pregătit pentru o mare petrecere gay. Un grup de oameni îmbrăcați în jachete din poliester din anii ’80 au făcut coadă în fața celui mai cunoscut bar pentru gay din oraș, George, unde comentatorul politic Vincent Browne prezentase, ceva mai devreme, rezultatele referendumului la TV, înconjurat de o mulțime de travestiți fericiți.

Înainte de referendum, oamenii erau epuizați emoțional, dar rezultatele le-au dat forțe proaspete. În seara asta, dragostea e tangibilă: localnici, turiști, travestiți, heterosexuali și gay au invadat barurile gay din oraș.

„M-am trezit stresat și apoi, când au început să dea rezultatele, mi-a venit să plâng”, mi-a zis Robert, pe care l-am cunoscut în față la George. „Mi-am dat seama câți tineri o să se simtă acceptați de acum înainte. E o muie pentru vechea Irlandă cu valorile ei rigide.”

Robert are douăzeci și ceva de ani, dar schimbarea din viața lui a fost radicală. Homosexualitatea a devenit legală în țară abia în 1993. „Practic, când m-am născut, eram direct un infractor. Când mă gândesc la prietenii mei trans, sper că înțelegerea oamenilor nu se va opri aici și că va crește și va cuprinde toate minoritățile.”

Coada din față de la George s-a extins pe tot trotuarul. Îl întreb pe Robert unde o să-și petreacă seara dacă nu reușește să intre. „Oriunde o să ajung, o să mă simt grozav”, mi-a răspuns. „Tot orașul e gay în seara asta – Dublin a devenit omnisexual.”

Apoi am întâlnit-o pe Clara, care era împreună cu tatăl ei. Amândoi strânseseră voturi pentru „da” în centrul orașului. „Au fost aproximativ 40% voturi pentru da, 40% pentru nu și 20% au fost nehotărâți”, mi-a zis Clara. „Un tip mi-a zis să dispar dracu’ din fața lui, a fost nașpa. Iar cei care au votat „da” nu arătau neapărat cum te-ai aștepta să arate.”

Când tatăl Clarei a recunoscut că e gay, la ceva vreme după ce a făcut-o pe Clara, căsătoria între persoanele gay era o idee foarte îndepărtată.

„Trăim într-o cu totul altă Irlandă acum, mi-a zis el. „Oamenii s-au săturat ca statul și biserica să le spună cum să trăiască.”

Am vorbit cu Cathy și Clara, un cuplu de fete care arată prea tinere ca să poată intra în George. „Oamenii se holbează la noi doar pentru că ne ținem de mână pe stradă”, mi-a zis Cathy, „dar azi toată lumea zâmbește. Simt că suntem un cuplu normal.”

E trist cât de relaxată e când îmi spune lucrurile astea. Am întrebat-o dacă s-a mai simțit normală până acum, dacă a simțit că Irlanda e o țară homofobă. „Cred că tipii au de îndurat mai multe decât fetele”, a zis Clara. „Dar totuși, rezultatul votului spune multe. Se pare că cetățenii irlandezi ne iubesc și ne vor în țara lor.

Rezultatele de azi au o putere dublă, atât pentru cei care se vor căsători într-o zi conform noii legi, cât și pentru cei care se îndoiau că votul lor contează. Tinerii irlandezi au fost numiți „generația emigrantă din cauza tendinței de a părăsi țara. Cei mai liberali dintre ei sunt cei care nici măcar nu votează, pentru că nu mai au vreo speranță că ar conta.

Dar se pare că și Irlanda era în dulap până acum, o țară liberală sub o constituție teocratică, și abia azi a ieșit la lumină. Duminică, bisericile au fost goale și barurile pline. Feribotul e plin de tinere care pleacă în Marea Britanie să poată face avort, pentru că la noi e ilegal.

Dezbaterea despre referendum a fost, pe alocuri, deranjant de personală, ofensatoare pentru comunitatea LGBT și prietenii ei. Autoritățile de Transmisie din Irlanda au stabilit ca ambele părți să primească timp egal de emisie, cu condiția ca discuția să nu se concentreze pe ideea că doar copiii crescuți de părinți hetero căsătoriți sunt „legitimi și sănătoși.

„Mama m-a crescut singură și a făcut o treabă bună. Posterele care făceau campanie pentru „nu” mi s-au părut de-a dreptul grotești, mi-a zis Azzie, o fată cu ochelari de soare și mult fard în culori neon.

Institutul Iona dă impresia unui corp singuratic de extremiști, dar tristul adevăr e că mulți dintre cei care au votat „nu au fost chiar rudele persoanelor gay.

Mulți prieteni gay de-ai mei au stat în stradă zile în șir și au încercat să-și convingă vecinii să-i ajute să-și câștige drepturile.

Cât de des se conectează politica la inimă? De data asta, dragostea a câștigat. Totul depinde de vizibilitate, a spus Simon, un prieten pe care l-am întâlnit în fața clubului Mother, un club gay foarte popular. „Nu se întâmplă prea des ca gayii să vorbească despre ei. Eu unul nu m-am mai simțit niciodată atât de iubit de această țară.

Noaptea asta e noapte de dragoste. Dragoste beată și pastilată și multă bucurie.

Un prieten vomită pe brațul unui bărbat. Altul cântă: „Dumnezeu îi iubește pe gay!“. Dintr-un Nissan alb pe geamul căruia flutură un steag curcubeu se aude Lady Gaga la maximum.

Un tip cu o șapcă pe care scrie cu roz „Poponari minunați” dansează în stradă cu o fată cu părul albastru, pe capota Nissanului.

Cred că petrecerea va ține și mâine, și poimâine și în toată epoca viitoare în care țara noastră e mai egală și bărbații și femeile se pot căsători între ei după cum au chef, în timp ce ascultă Lady Gaga în mașină la maximum.

Îți mulțumesc, Irlanda, că susții egalitatea și toleranța și sper că ai deschis drumul și pentru alte țări.

Traducere: Oana Maria Zaharia

Urmărește VICE pe Facebook.

Mai multe despre Irlanda:
Drepturile avortului în Irlanda
Cum a fost cea mai mare petrecere pe pilluri legale din Irlanda
Irlandezii se confruntă cu o epidemie de heroinomani