Carmen Balog (stânga), medic la festival, și Ioana Pop (dreapta), paramedic care a fost de gardă anul trecut. Fotografie via contul de Facebook Electric Castle

Un festival de muzică e o experiență destul de haotică. Ajungi mort de oboseală, după un drum lung, te chinui să instalezi un cort cu gândul de a termina cât mai repede, ceea ce înseamnă că o să dai fail de câteva ori, fugi la bar și faci ture ca o gâscă în călduri de la o scenă la alta, în încercarea de a prinde TOATE concertele. Dacă pui chestiile astea laolaltă, nu-i de mirare că te lovește băutura repede. Asta pentru că întotdeauna subestimezi nivelul de oboseală și te trezești „happy” mai repede decât te așteptai.

Videos by VICE

În situația asta, e greu să te gândești rațional la următorul tău pas. Adică să te retragi în plină glorie în timp ce mănânci ceva prăjeli cu pâine. Mai ales dacă ești în punctul în care simți că ceva nu e în regulă. Când combini substanțele mai ceva ca tipele de pe Facebook și simți că ești la câteva minute de a afla răspunsul la întrebarea: „E sau nu Dumnezeu DJ?”, atunci e momentul să dai o tură la cortul medicilor, singurele persoane capabile să te ajute în astfel de situații.

Întotdeauna am fost curios să văd care e părerea staff-ului medical despre incidentele de la festivaluri, aceste focare de excese. De aceea am vorbit cu Ioana Pop, paramedic care a făcut o gardă anul trecut la Electric Castle, și Carmen Balog, medic timp de două zile la același festival. Așa am aflat că cel mai enervant lucru pentru ele nu e faptul că trebuie să aibă de-a face constant cu oameni sparți, ci faptul că sunt întrebate constant dacă nu au plasturi, tampoane sau diverse chestii care nu sunt în lista lucrurilor obligatorii pe care trebuie să le aibă un medic la el. Și altele:

La festivaluri lumea-și luxează mai mult glezna, nu ficatul

Ioana a ajuns să fie paramedic la festivalul din Bonțida după ce a fost aleasă de coordonatorul de la SMURD. Ea a vrut să lucreze mai mult de o zi, dar pentru că toți colegii au vrut să participe la Electric Castle, așa i-a fost norocul.

Când am vorbit cu ea mă așteptam să-mi zică povești cu oameni la beție, dar timp de 24 de ore a văzut în mare parte tineri cu glezna luxată, cu bătături la picioare și julituri. Unii au venit cu dureri de cap din cauza insolației și în special veneau tipe care cereau tampoane. Lucru care a scos-o din sărite: „Cortul medical nu e un magazin alimentar.”

Dar chiar și problemele de natură fizică au o poveste haioasă: „A venit un tip la noi cu probleme de hiperlaxitate ligamentară la umăr. Mi-a zis că a dat prea mult din mână la concerte și a ajuns cu umărul dislocat. L-a pus înapoi la loc, pentru că deja era obișnuit cu asta, dar i-am dat un antialgic, împotriva durerii, și s-a întors la petrecere.”

Chestia asta mi s-a părut un pic ciudată, pentru că, dacă ești în chinuri, nu ar fi mai bine să stai pe targă până îți revii și apoi să mergi la cort? Aparent, majoritatea nu vor să se oprească nici după ce au trecut pe la doctor: „Erau oameni care veneau la noi cu doza de bere în mână și după ce primeau ceva medicament pentru durerile de cap, înghițeau cu apă și apoi continuau lejer cu doza. Nu-i poți obliga să se oprească. Noi putem doar să îi tratăm sau să le zicem că nu e ok, dar dacă ei vor să consume în continuare, asta e.” Aparent oamenii de la Electric Castle pot merge de la bal la spital și înapoi la bal. Bravo lor.

Doctorii-s obișnuiți cu oameni care bagă porcării și alcool, așa că fii sincer

Lăsând gluma la o partea, au fost și incidente în care factorul decisiv a fost combinarea a diferite substanțe, cu alcool. „A fost un tip din ceva țară nordică, nu mai știu exact de unde. A venit la noi foarte agresiv. Se vedea clar că luase ceva. În astfel de cazuri, în care nu putem să-l convingem să se liniștească, chemăm jandarmii, care oricum sunt poziționați lângă noi. A mai venit și un tip foarte tânăr, până în 25 de ani, cu un ritm rapid al inimii. Era clar că a consumat ceva. L-am trimis la spital. Nu a comentat. El a venit singur la noi și știa că ceva nu e OK. Și de obicei lumea spune ce a consumat, pentru că așa ne ajută și pe noi să știm exact ce trebuie făcut mai departe.”

Și alcoolul e periculos, pentru că există riscul să te îneci cu propria vomă. Sau să confunzi cortul medical cu propriul tău cort: „Era un tip super beat care a venit la noi, a văzut paturile, care-s de fapt niște tărgi, și s-a pus să se culce. Noi l-am lăsat. Până s-a trezit și a luat din greșeală geanta unui coleg. Bine că am fost pe fază. Am mers după el și i-am zis că a luat geanta greșită. S-a uitat ciudat la noi, a lăsat geanta și a mers mai departe. A fost foarte random.”

Diferența dintre un medic și un paramedic este că primul este cel care spune exact ce trebuie făcut dacă o dai prea tare în show – cel care ia decizia terapeutică. Medicul Carmen Balog a stat anul trecut două zile la Bonțida, timp în care a avut grijă de peste o sută de oameni. Anul ăsta va lucra din nou la Electric Castle.

Când am vorbit cu ea, mă așteptam să fie ca orice medic pe care l-am întâlnit vreodată: critic, stoic, rece și fără prea multă înțelegere când vine vorba de vicii. Dar am rămas plăcut surprins: „E normal ca la astfel de evenimente să fie oameni care sar calul, mă aștept la asta. Nu mă așteptam însă să fie atât de puțini.” Pentru ea, doi bețivi care vin la cort și încearcă să se țină unul pe celălalt sunt simpatici. La fel de amuzant a fost și când a trebuit să care oameni din noroi și să-i șteargă pe față, pentru că „nu știam cu cine vorbeam”, sau când găsea un tip care își vomita sufletul printr-un tufiș.

Carmen mi-a explicat că de cele mai multe ori nu prea știi ce a luat cineva, dacă nu ți se zice direct, dar în alte cazuri este ușor să-ți dai seama, „după miros”. În cazul în care persoana este într-o stare destul de nasoală, e automat trimis la spital: „Un tip a combinat ceva substanțe cu alcoolul, a avut ceva probleme cardiace, așa că trebuia să-și revină la spital. Dar îi forțăm doar dacă știm sigur că își pun viața în pericol. De obicei prietenii semnează pentru ei, noi intervenim doar dacă treaba chiar e serioasă”.

Ai crede că printre atâția oameni care se joacă cu sănătatea lor ți-ai pierde mințile, dar Carmen găsește și destule motive să se distreze: „Străinii sunt foarte simpatici. Unii flirtează cu noi. Ne văd ca fiind oaza lor de liniște. Se simt în siguranță și de multe ori vin la noi ca la cineva care are grijă de ei. Anul trecut, pe la zece dimineața, luni, chiar când se încheia festivalul și mă gândeam „Cum naiba mai rezistați?”, un tip mi-a făcut semn să vin la el. Cum am ajuns, a și căzut direct cu fața la pământ. Era atât de obosit, că nu mai putea. M-a luat de mână. Ce să fac? Am stat cu el.”

La finalul conversației am întrebat-o ce sfat ar da tuturor oamenilor care vor să vină la un festival de muzică și mi-a zis:

„Scopul e să te distrezi, clar, dar cu moderație. Dacă tot consumi o substanță, să fie doar una. Nu combina alcoolul cu iarba, cu cocaina sau cu alte minuni. Mai bine stai pe un singur trip. Să nu veniți să-mi cereți ceva medicamente pentru oboseală, să dansați mai mult, cum s-a întâmplat anul trecut. Și pentru numele lui Dumnezeu, să aveți la voi plasturi și tampoane!”

Notat.

Articol sponsorizat de Vodafone România.

Urmărește VICE pe Facebook

Mai citește despre oamenii din spatele Electric Castle
Șeful barmanilor de la Electric Castle mi-a spus cum se chinuie clienții să bea gratis
Am vorbit cu sunetistul de la Electric Castle, ca să aflu ce înseamnă profesia asta în România