FYI.

This story is over 5 years old.

Educație

10 chestii care o să se întâmple în România în prima zi de școală

Dacă e ceva de apreciat la școala românească, în fiecare an, e că la începutul verii vine vacanța. În rest, e ca o mașină veche legată cu sârmă și ciorapi de damă.
Răzvan Băltărețu
Bucharest, RO
Fotografii de Răzvan Băltărețu.

Sincer, e mișto la școală ca elev atât timp cât nu te duci acolo cu sufletul deschis c-o să te ajute să ajungi cineva. Te ajută, cel mult, să știi ce să înveți, de unde să înveți și norocul îți mai scoate în cale, din când în când, câte un profesor care vrea atât de mult să facă lucrurile cum trebuie, că tot se lipește ceva și de tine. În rest, anul școlar e o colecție de momente penibile, de aruncat cu bani într-un sistem gratuit și disfuncțional, și de mimat învățarea.

Publicitate

Mai acut ca niciodată se poate observa în ultimii ani o greutate financiară incredibilă din partea sistemului gratuit de învățământ. Deși gratuitatea e o chestie reglementată de Constituție și se practică de câteva generații, în epoca modernă a ajuns să fie costisitor să ții un elev în școală și să-i asigur un minim necesar ca să nu fie un outsider. Asta pe lângă problemele sistemului per total. D-aia e amuzant de fiecare dată când se vorbește de reforme, că toată lumea știe unde se va ajunge până la finalul unui an sau unui ciclu.

Ca idee, un elev „costă” aproape 1 000 de euro pe an. Asta de la sistem. Dar bugetul de stat niciodată nu dă educației cât promite. Dincolo de detaliul ăsta, mai sunt numeroase mici probleme. Totodată, dincolo de bani, e vorba de confortul pe care elevii îl au. De cele mai multe ori el lipsește cu desăvârșire. În lumina acestor mici repere, ți-am făcut o listă în 10 puncte ca să nu fii surprins de prima zi de școală.

Manualele școlare sunt în criză de când se știu
Mare gălăgie mare în august că manualele școlare sunt pline de greșeli. Contextul e însă mai mare și toată lumea pare că l-a uitat. În București, că tot e buricul târgului, prea puține școli au suficiente manuale și să fie într-o condiție respectabilă. Astfel, se practică cumpăratul de manuale de la colegi mai mari. Treaba asta se întâmplă mai des la liceu. Cele care există și sunt „traficate” în fiecare an sunt și ele pline de greșeli, au fost mereu așa, doar că până acum subiectele de tipul ăsta n-au avut tracțiune în spațiul public.

Publicitate

Pe fondul unor manuale proaste, unii profesori au mers pe calea unora alternative și le-au ținut pe alea de la stat doar ca un mic ghid. Alții și-au făcut singuri materia, pe baza curriculei, și s-au descurcat. Motivul pentru care unii elevi învață mai bine și alții mai prost nu sunt manualele perfecte, ci voința lor și a unor profesori. Criza manualelor va exista și în anul școlar 2018 - 2019.

Multe școli vor fi vag funcționale
Școlii românești i-a căzut tavanul în cap de-atâtea ori, c-a și uitat când a fost prima dată și, mai grav, a uitat că trebuie să nu repete povestea asta. În fapt, încă din prima zi, vor circula aproape viral poze și clipuri, reportaje scrise și video, despre cum multe școli n-ar trebui să fie folosite nici ca grajduri. În aceleași școli, după ce gălăgia din prima săptămână trece, vor fi educați (sau se va încerca să fie educați) mii de elevi.

Primarii vor avea porția lor de momente penibile
Poți să te numești primar cu adevărat dacă nu te faci de râs în prima zi de școală? Nu mi-e clar, dar poate că e o competiție și până acum, doi ani mai târziu, Pandele încă este lider la capitolul ăsta. Discursul lui din vârful unei catedre a fost o metaforă excelentă despre sistemul de învățământ. Ca el și alții vor fi anul acesta la fel de bine înfipți în penibil. Poate că nu vom afla despre ei, poate că unii vor cuceri toată atenția publică, dar discursurile greșite și momentele absurde nu vor lipsi. N-am mai fi cu adevărat români, dacă ar lipsi.

Publicitate

Orașele o să facă burnout de la atât alergat după flori
Sunt câteva zile pe an când e adorabil și extrem de profitabil să ai o florărie. Încă nu știu dacă începutul lui martie e mai bun decât școala, dar tind să cred că începutul anului școlar scutură cetățenii de mai mult cașcaval. Trebuie să-i iei lu’ ăla micu’ ceva frumos pentru doamna. Apoi, nu e vorba doar de-o singură profesoară, trebuie să mai primească și cele cu care vrea să se pună bună, dar și cele antipatice, cu o medie extrem de grea pentru viitorul elevului.

Este cea mai mică formă de corupție pe care o știu, între sistemul privat și cel public, dar există și poți să vezi asta în nebunia de la orice florărie îți iese în față. Buchetele alea scumpe, de peste 50 sau 500 de lei (după posibilitățile) vor avea un impact prea mic, dar nimănui nu-i pasă de asta, logica e pe moment, aici și acum, ceva să arate bine, colorat și impunător. Eventual, cu nițel parfum. Asta la pachet cu tot felul de cadouri mici.

Criza din trafic e apocaliptică, dar nimeni nu învață din greșeli
După ce-am terminat cu școala am apucat doar s-o urăsc în prima zi când București devine un haos indian cu claxoane, șoferi mai mult sau mai puțin pregătiți, grabă, înjurături și semafoare, cel mai des, defecte. Prima zi e un fel de test de stres pe care Capitala îl pică în fiecare an. La fel de grațios pică și alte orașe în care transportul în comun e mai mult un mit urban și părinții vor să rezolve repede cu depusul copilului la școală.

Publicitate

Sigur, nu școala e de vină pentru trafic, șoferii sunt. Cei mai mulți uită că după vacanțe și la începerea școlii e haos, dar și așa se aruncă în mașină și-și văd de treabă ca și cum lucrurile nu pot fi prevăzute. Mi-e dor însă de reportajele TV din trafic cu întrebări sterile puse celor din mașini. Ei vor răspunde că primăria nu face nimic, că poliția nu face nimic, că președintele nu face nimic. Nimeni nu face nimic, implicit nici ei.

Angajații care-s părinți vor fi vag nefuncționali în prima zi de școală
Cred că e un fel de societate secretă a părinților care au elevi de gimnaziu. Își propun, în secret, ca în prima zi de școală să nu fie capabili de nimic, doar să fie părinți. Nu mai știu să conducă, nu-i mai preocupă nimic, tot ce știu e că elevul familiei, steaua neamului, a revenit la școală și trebuie să fie panicați, îngrijorați, veseli și mai sărăciți (de tot ce trebuie să cumpere). Nu știu când părinții ăștia au reușit să poarte o conversație normală în prima zi de școală, dar dacă așa ceva se întâmplă merită să intre în istoria neamului.

Cele mai tâmpite comparații pe bani
Aceiași părinți obsedați de prima zi de școală vor fi și cei cu care nu trebuie să te bagi în discuții despre bani. Cafeaua nu mai costă 10 lei, sendvișul nu mai e șase lei și ciorba nu mai e opt lei, ci cafeaua e cât un caiet bun, sendvișul e cât un set de pixuri, respectiv ciorba e o treime din prețul unui manual alternativ. Apoi vine categoria grea: cât costă uniforma, cât a plătit fiecare părinte, ce ghiozdane au fost cumpărate, stiloul ăla mișto cât a costat și tot așa.

Publicitate

Te mai poți afișa în prima zi fără țoale noi?

De partea cealaltă, la școală, elevii își vor compara hainele, telefoanele, lanțurile, cerceii și alte accesorii vag inutile. Da, e crunt ce se întâmplă, dar impresia pe care o faci în prima zi va dăinui, de unde și conceptul popular de-a cumpăra haine noi pentru momentul ăsta. Comparațiile astea despre care ai putea spune că dezumanizează există însă și doar pentru că sunt ignorate nu înseamnă că dispar.

Niciun discurs util în prima zi de școală
Așa cum primarii nu vor reuși să se țină departe de momente penibile, nici directorii sau profesorii nu vor reuși să stea prea departe de discursuri sforăitoare. Dacă e și un preot prin preajmă, chinul e și mai mare. Pur și simplu pare că lunile de vacanță n-au reușit să inspire pe nimeni să spună ceva bun. Păstrând proporțiile, e ca un discurs corporatist golit de semnificații și înțeles. D-aia directorii nu pot fi luați niciodată în serios, iar profesorii nu sunt văzuți ca niște oameni care chiar ar putea sfătui un elev cu ceva util pentru viață.

Niște poziții de stat în prima zi de școală.

Preoții și biserica se vor băga în sufletul evenimentului
Așa cum vor lipsi discursurile bune, vor abunda școlile de preoți și preoței pregătiți să stropească cu sirop magic sfințit elevi nepăsători. Măcar așa să se pogoare asupra lor Sfântul Duh al Educației, Priceperii și Nechiulirii. În niciun an n-au avut succes tămâia și agheasma, dar nu poți să-i acuzi că nu încearcă.

Niciun preot n-a fost văzut trist în prima zi de școală.

Scumpele reportaje TV de la școli scumpe și școli sărace cu întrebări retorice și subiecte fără coadă
Există o agendă subterană pusă în practică subtil: arată-i pe bogați celor care nu-s așa bogați ca să aibă de ce să se enerveze. Pe calapodul ăsta, nu vor lipsi elevi destul de proști de la școli scumpe care să se laude la TV cu o mașină nouă, un telefon scump și-un cercel nou și scump proaspăt băgat în corp. De asemenea, va fi un festival de țoale scumpe. La polul opus, vor fi săracii, ca să știi pe cine să urăști, pe cine să îndrăgești.

Dincolo de comparația asta destul de tembelă - că unii au și cei care n-au n-au din cauza celor care au - vor fi diverse analogii între cele se întâmplă afară și pe la noi. Cum e modelul finlandez, cum începe școala în Franța, ce fac norvegienii, de ce învață atât de bine suedezii. Sunt bune reportajele astea și în timpul anului, dar abia acum prind excelent.