Uniunea Europeană îți poate oferi bani să îți dezvolți unele investiții, îți permite să studiezi sau să muncești oriunde în țările UE și are grijă să trăiești într-un mediu mai sănătos. Statele UE nu primesc aceste avantaje gratis, ci s-au angajat, între altele, să respecte cadrul legislativ decis de Bruxelles și să-și armonizeze legislația națională la exigențele europene. În caz contrar, toate aceste țări primesc sancțiuni.
Comisia Europeană trebuie să se asigure că toate statele membre aplică în mod corect legislația UE, în rolul său de „gardian al tratatelor europene”. Atunci când expiră termenul de implementare, Comisia acționează în judecată țările respective la Curtea de Justiție a Uniunii Europene.
Videos by VICE
Este și cazul României, care a fost condamnată de mai multe ori de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene pentru că nu a făcut ce i-a cerut UE. Riscurile României în astfel de procese sunt sancțiunile financiare.
Ce trebuie să înțelegi este că legislația europeană neimplementată la timp îți lezează niște drepturi de care te-ai putea bucura mai repede. Cele mai multe dintre ele vizează ecologizarea mediului, protecția consumatorului, combaterea spălării banilor, finanțarea terorismului, achizițiile publice și liberalizarea pieței de energie.
Am căutat cele mai importante directive la care România prezintă întârzieri, ca să înțelegi mai ușor de ce ele sunt importante pentru cetățeni. În general, aceste întârzieri apar din cauza birocrației sau lipsei voinței politice de la București.
De ce nu se confiscă averea hoților
De pildă, directiva europeană referitoare la spălarea banilor și finanțarea terorismului nu este implementată în România, iar Comisia Europeană a început deja procedura de infringement. Toate statele membre trebuiau să transpună această directivă până la 26 iunie 2017. Laura Ștefan, expertul anticorupție de la Expert Forum, mi-a explicat:
„Noi avem astfel de legislație, însă lucrurile evoluează la nível european, se pune accentul pe proceduri interne prin care să reușești să identifici vulnerabilitățile la spălarea banilor și finanțarea terorismului. În cazul României, vorbim de lentoare și o înțelegere greșită a priorităților. Se vor aplica sancțiuni, dacă România va pierde procesul la Curtea Europeană de Justiție.
O altă temă este cea referitoare la confiscarea extinsă a averilor, iar după modificările care se aduc la Codul Penal și la Codul de Procedură Penală în acești ani, urmează să vedem în ce măsură România mai îndeplinește condițiile impuse la nivel european pe această zonă. Nu știm încă cum va arăta varianta finală a textelor, după modificări, ca să tragem o concluzie.”
De ce suntem cei mai mari gunoieri ai Europei
O altă directivă se referă la ecologizarea deșeurilor, iar România a fost condamnată deja de către Curtea de Justiție a UE pentru că autoritățile române nu au închis 68 de gropi de gunoi neconforme cu standardele UE. Țara noastră este unul dintre cele mai neperformante state membre UE în ceea ce privește gestiunea deșeurilor și are cea mai mare rată de depozitare a deşeurilor din tot blocul comunitar, mai exact 72%, cu mult peste media UE de 25,6%, potrivit Agerpres.
O altă problemă de mediu pe care o are România sunt deșeurile de echipamente electrice și electronice.
„Acestea, cum ar fi computerele, televizoarele, frigiderele și telefoanele mobile, reprezintă fluxurile de deșeuri cu cea mai rapidă creștere din UE și se preconizează că vor crește la peste 12 milioane de tone până în 2020. În cazul în care nu sunt gestionate în mod corespunzător, aceste deșeuri pot provoca probleme de sănătate și de mediu majore datorită conținutului lor de substanțe periculoase”, arată comunicatul Comisiei Europene.
Din cauza unor unor armonizări incomplete cu legislația UE, Comisia Europeană a atras atenția autorităților române că riscă o trimitere în judecată.
De ce se fraudează fonduri europene
La începutul anului, România primea o altă scrisoare de notificare pentru o întârziere la legile achizițiilor publice. Expertul Funky Citizens, Elena Calistru, mi-a explicat:
„Este vorba de trei directive, pe care România trebuia să le implementeze încă din 2016. La acea vreme, Parlamentul a adoptat patru legi, pe repede înainte, ca să nu se ajungă la infrigement. Dar cea mai importantă dintre ele, cea a achizițiilor publice, a fost apoi modificată de șase ori! Și niciuna dintre modificări nu a rezolvat problemele pentru care Comisia Europeană a deschis procedură împotriva României.
PSD a modificat destul de semnificativ legislația în domeniu, sub pretextul simplificării regulilor. Dar o parte din modificări nu oferă suficiente garanții că fondurile europene gestionate în România sunt nesusceptibile de fraudă. De altfel, cele mai multe corecții care ne-au venit la plată pe fonduri europene sunt ca urmare a haosului din legislația pe achiziții publice. Iar guvernele de până acum, în loc să rezolve problema de legislație și compatibilitate cu directivele europene, au hotărât să plătească acele corecții din banii tuturor, exemplul cel mai bun în aceste sens este recenta anchetă Rise Project”.
De ce ți-e frig iarna în casă
În aceeași situație se află și directivele europene care reglementează piața energiei. Deși s-au transpus în legislația internă, câteva modificări ulterioare pot strica ceea ce inițial a fost bine. Specialistul în energie de la Expert Forum, Ana Otilia Nițu, mi-a explicat:
„Modificările care se fac e foarte posibil să nu mai fie la standarde europene și să strice ce am reglementat, în fapt. Noi, în mare, le transpusesem. În România, a fost lungă discuția despre liberalizarea pieții, nu din motive legitime, ci din cauză că era un interes foarte mare să fie ținute prețurile la nível artificial scăzut, ca să se poată face diferite contracte cu băieții deștepți. Am avut niște infrigementuri, din cauza acestor amânări, după care s-a stabilit calendarul de liberalizare.”
Tot la acest capitol, România stă prost și la eficiența energetică a clădirilor. Pentru că nu au fost reabilitate, ele pierd căldură, iar asta prezintă dublu dezavantaj: pe de o parte apare risipa de energie, iar de pe altă parte, nici casa în care stai nu este călduroasă. Comisia a decis să ia măsuri și în acest caz.
„Statele membre trebuie să stabilească și să aplice cerințe minime de performanță energetică pentru toate clădirile, să asigure certificarea performanței energetice a clădirilor și să solicite inspecția periodică a sistemelor de încălzire și de aer condiționat. De asemenea, directiva impune statelor membre să se asigure că, până în 2021, toate clădirile noi vor fi clădiri așa-numite «cu consum de energie aproape zero». Directiva impune, de asemenea, statelor membre să se asigure că în anumite clădiri vizitate frecvent de public sunt afișate certificate de performanță energetică. Această normă ar trebui să sensibilizeze publicul cu privire la importanța consumului eficient de energie și să ofere stimulente pentru renovări”, se arată în comunicatul Comisiei.
O altă directivă la care România prezintă întârziere este cea referitoare la dreptul la pensie suplimentară a lucrătorilor mobili.
Acestea ar fi câteva dintre spețele pentru care România riscă sancțiuni. Ca o notă ușor optimistă, e bine să știi că țara noastră nu e nici prima, nici ultima țară UE cu astfel de întârzieri. Toate țările din UE au avut procese la Curtea Europeană de Justiție, dar asta nu este o scuză pentru lenea guvernanților români. De pildă, există o directivă la care toate țările UE, cu excepția Danemarcei, sunt codașe. În ianuarie anul acesta, Comisia trimitea notificări către 27 de țări UE pentru a asigura punerea în aplicare a normelor UE privind serviciile și calificările profesionale.
„Deși serviciile reprezintă două treimi din economia UE, o serie de obstacole împiedică în continuare sectorul serviciilor să își atingă întregul potențial în beneficiul consumatorilor, al persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă și al întreprinzătorilor și să genereze creștere economică în întreaga Europă”, critica UE întârzierile la nivelul întregii familii europene.
Editor: Ioana Moldoveanu, Gabriel Bejan
