Fotografiile astea cu un bar din Timișoara te fac să te simți ca într-o piesă de teatru absurd
Fotografii de Gabriel Amza din proiectul Travels to Scartistan

FYI.

This story is over 5 years old.

Foto

Fotografiile astea cu un bar din Timișoara te fac să te simți ca într-o piesă de teatru absurd

Când devii client obișnuit într-un bar, trăiești tot felul de momente despre care doar auzi povești sau vezi filme.
Răzvan Băltărețu
Bucharest, RO

Din cauza filmelor și serialelor pe care le-am văzut în copilărie, visam ca din anul întâi de facultate să devin un „obișnuit" al unui bar. Cel mai aproape de visul meu a fost să devin client de non-stop, dar lui Gabriel Amza i-a ieșit mai bine. E un fotograf care și-a finanțat albumul despre ciobanul Ion pe internet și a documentat oamenii și obiceiurile din Valea Jiului. El e însă și un „regular customer", după cum se caracterizează, al barului Scârț Loc Lejer din Timișoara. De vreo patru ani fotografiază oamenii de acolo și piesele de teatru ale Auăleu.

Publicitate

I-am găsit colecția de imagini recent și l-am întrebat ce-i cu locul ăsta de pare desprins dintr-o piesă de teatru absurd. „Proiectul  Scârțistan a început natural, dintr-o curiozitate de-ale mele, când am inceput să iau aparatul cu mine și să fotografiez ce am văzut p-acolo. Mi s-a părut un loc deschis, cu oameni faini, și cu feelingul unui bar interbelic de prin Berlin sau Paris, așa cum mi le imaginam eu de prin cărți sau fotografii", spune Gabriel despre colecția la care a tot adăugat fotografii în ultimii patru ani.

Citește și:  Barurile din București în care o să stai mai multe ore decât stai în facultate

Poate ți se pare că toate barurile au cam aceleași lucruri, dar Gabriel te-ar putea contrazice. „Fiecare are atmosferă și clientelă diferite și oferă alta experiență prin care te atrage și te păstrează. Dacă toate barurile ar fi la fel, ne-am bea berea în McDonald's sau prin casele de pariuri." Și pentru că tot a devenit un om al locului, în bar a avut și prima expoziție cu ce a fotografiat acolo.

Un bar este, prin natura lui, un loc al viciilor, în care mergi să scapi de griji. E separat de casă, de muncă, zice Gabriel, iar fotografiile sunt un fel al lui de a-și prezenta experiențele acolo, cu oameni și aventuri, cum ar fi nopțile de băută după ce se închide barul. Ba chiar aici a avut și un moment supriză. „Prima dată când am văzut un spectacol de la Auăleu Teatru -  Diabolus Ex  Machina - a fost și prima dată când mi-am văzut prietena în toată gloria ei."

Publicitate