Hei, îl știi pe Cristian Hostiuc? Probabil că nu, deși el chiar vrea să fie știut de lume sau cel puțin de români. Prima dată când chiar a încercat serios să facă asta a fost acum o lună, când a zis că milenialii sunt superficiali și nu trag cu dinții de-un loc de muncă. El lucrează de 17 ani la aceeași ziar, Ziarul Financiar, e director editorial și, sincer, e o chestie cu care se poate lăuda. Sunt puțini oameni care să reziste peste 10 ani într-un loc.
Până la acel video, Hostiuc era știut pentru editoriale vag socialiste pe care le publica în ziarul pe care îl conduce. Mai nou, începe să fie cunoscut din cauza textelor citite pe video. Cel mai nou are un titlu extraordinar: „Pamperşi sau o plimbare la Roma în weekend cu 10 euro? Cum au ajuns low-cost-urile aeriene să reducă natalitatea din România”. Pe scurt, înainte să te întrebi despre ce e vorba și ce caută niște pamperși cu avionul, el vrea să spună că femeile investesc banii câștigați la corporație în curse ieftine spre alte țări.
Videos by VICE
10 întrebări pe care ai vrut mereu să i le pui unei tipe de la Pussy Riot
Textul lui identifică mai mulți vinovați: Ryanair, că dă curse ieftine, Starbucks, că acolo se strâng femeile să bârfească și să se laude cu hainele, H&M, Zara, Stradivarius și Bershka, pentru că de acolo își cumpără femile haine cu care să se dea mari și Vola, că până la urmă ai nevoie de-o agenție de la care să cumperi vacanțe. Și uite așa, dintr-un text și câteva răsuflări, a reușit să se ia de mai multe companii care alimentează consumul din România.
Citește și: Tot mai multe adolescente mor din cauza faptului că rămân însărcinate
A mai pus și câteva cifre în text, vârste și evoluția salariului mediu, și concluzia e minunată: „cel mai puternic low-cost din lume ne face să fim mai puțini”. Înainte să te duci la biroul companiei și să pornești ADEVĂRATA revoluție, am căutat motive serioase care ne fac să fim mai puțini.
Natalitatea Europei se duce în cap, nu doar a României
Japonia e o țară mișto în care ți-ai putea dori să trăiești, dar este și un simbol pentru cât de repede scade natalitatea și cât de mult îmbătrânește populația. Bine, dar Japonia e în Asia. La noi, în Europa, situația e la fel de dramatică în Germania, Italia și alte câteva țări.
Ca populația unei țări să fie constantă, trebuie ca fiecare femeie să nască 2,1 copii, dar în majoritatea statelor din UE procentul a scăzut semnificativ din anii ’60 până în prezent. Și România nu-i nici măcar în coadă, ca la alte clasamente, că nici Polonia, Ungaria, Italia sau Portugalia nu stau mai bine. Este o boală cronică a Europei și de la stat la stat diferă condițiile.
Bine, dar e vorba de România aici și nu poate fi evitat un fapt evident: populația scade, pentru că pleacă în străinătate și se naște acolo. Estimarea e că între trei și mai mult de patru milioane de români au plecat în 10 ani în Occident. În 2015, date pe care le-a dat Institutul Național de Statistică în acest an, s-au născut în afară peste 26 de mii de copii (în creștere), în timp ce în România numărul e în scădere și a ajuns la circa 175 de mii, de la peste 200 de mii în 2009. Diaspora crește și pentru că are alte condiții.
Citește și: Spania a numit un comisar care să se asigure că cetățenii fac mai mult sex și copii
Dintre statele UE, Franța pare că a găsit o soluție să crească numărul nașterilor. Procentul per femeie a ajuns la 1,96. În România, e undeva la puțin peste 1,5. De ce menționez Franța? Pentru că Hostiuc susține că integrarea femeilor în locuri de muncă la corporație, în „spații curate”, a contribuit la scăderea natalității. Ei bine, Franța fix asta a făcut și asta le-a ajutat pe femei să fie mai încrezătoare în viitor.
Faci copii când poți să ai o oarecare încredere în viitor
Situația politică din România e suficient de incertă, cât să nu știi unde o să ajungem în următorul an, darămite în următorii 10 ani. De exemplu, marea dezbatere din vara asta a fost cu indemnizația de creștere a copilului, acum plafonată la 8 500 de lei. Creșterile și tăierile din pix nu calmează pe nimeni și cu siguranță n-ai vrea să renunți la un loc de muncă, pentru doi ani, ca să aștepți la mâna statutului să-ți dea în cont niște bani pe care îi meriți.
Mai e și scenariul în care tu începi cu un procent pentru indemnizație, iar guvernarea decide că rebuie să facă rectificări, așa că taie de aici și de dincolo. Această lipsă de predictibilitate conduce, tot pe scară economică, la o gripare a multor afaceri și la o reticență a oamenilor de-a se avânta în investiții și în decizii pe termen lung.
Acum, în ceea ce privește angajații, se discută despre cum vor fi plătite contribuțiile: de angajat, de angajator. Mai pune și că de la 1 ianuarie 2018 ar trebui să crească salariul minim brut la 1 900 de lei (și orice creștere de salariu vine cu creștere de taxe). Și peste toate vine un deficit bugetar incert, despre care Eurostat spune că va fi mai mare, iar Guvernul spune că va fi în regulă. Ce, n-ai încredere? Decizii de tipul acesta te fac să n-ai încredere în viitor și, firesc, să nu te arunci la decizii pripite, chiar dacă e vorba de copii și familie.
Nu putem lapida corporatistele, pentru că profită de libertatea de alegere
Nu sunt nici feminist, nu sunt nici activist, dar a fost o bucată din articol care mi s-a părut atât de deplasată, încât nu m-ar deranja să sar în apărarea femeilor tinere, care muncesc în corporație sau alte medii moderne. Uite, asta e: „[…] fetele devin din ce în ce mai independente, luptă să aibă propriii bani, vor să călătorească, să vadă lumea, vor să aibă propriul apartament înainte să se căsătorească, vor să aibă propria maşină, se luptă pentru poziţii mai bune în companii şi pentru salarii mai mari.”
Da, e țara plină de corporații și meserii moderne, nimeni nu mai trage ca sclavul în fabrici pentru planul Partidului, dar să ajungi să condamni femeile că vor libertate și că vor călătorii e un fel de abis cât Groapa Marianelor. Putea s-o zică la fel de bine: „la cratiță, nu la călătorit!”
Citește și: Dacă ai crede conspirațiile românilor despre Norvegia, ai zice că e o țară de monștri demonici
Așa, cu găsirea unui țap ispășitor, Hostiuc a ratat ocazia să dea măcar un exemplu de motiv serios pentru care scade natalitatea, mai puțin ăla cu „milenialii sunt nașpa”. Am zis la început de migrație și nu pot să n-o leg de mortalitatea infantilă, unde suntem în subsolul statisticilor din Europa. În 2016, au fost 7,6 decese la o mie de născuți vii, de peste două ori mai mult decât media europeană. De asemenea, România e în același subsol când vine vorba de servicii de sănătate pentru populație, în general, și nou-născuți, în particular.
Lipsa de investiții în sănătate duce și la reducerea populației per total din cauza sporului negativ. Cu toate astea la un loc, încă nu e vina zborurilor ieftine și a femeilor din corporațiile cu „spații curate” și haine noi că nu avem un baby boom. Dar mi-e teamă că argumentul acesta al femeilor tinere, independente și libere o să prindă la o categorie din populație și cumva vor deveni vinovate pentru probleme mult mai mari ale țării.
